MANIFESTĂRILE CLINICE ALE ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL ȘI ACCIDENTULUI ISCHEMIC TRANZITOR. FIZIOLOGIA PATOLOGICĂ A INFARCTULUI CEREBRAL ȘI HEMORAGIEI CEREBRALE
TOATE PRELEGERILE
EXAMEN
ORAR PRELEGERI
PLAN SEMINARE
FIȘĂ DE OBSERVAȚIE
DEXTERITĂȚI MANUALE
RECOMANDĂRI METODICE
Anatomia și fiziologia circulației cerebrale Sistemul carotidian este format din carotida internă cu ramurile sale: a) artera cerebrală anterioară: vascularizează superficial fața internă a creerului (circumvoluțiunea frontală internă, lobul paracentral și patrulateral), fața externă (extremitatea superioară a l.frontal și parietal), fața interioară (porțiunea internă a lobului orbital). Vascularizează profund corpul calos, capul nucleului caudat, ½ anterioară a brațului anterior a capsulei interne, septul pellucidum și hipotalamusul anterior. b) arterea cerebrala mijlocie: vascularizează superificial ½ Silvius și profund – 1/3 laterală a globului palid, corpul nucleului caudat, capsula internă, nucleii talamici anteriori și laterali, claustrul. c) artera coroidiană anterioară: vascularizează plexul coroid,corpul geniculat lateral. d) artera comunicantă posterioară: vascularizează pereții infundibulului tuberian și partea anteroinferioară a talamusului.
Sistemul vertebrobazilar e alcatuit din artere vertebrale și cerebrale posterioare. La baza creerului cele 2 sisteme vertebrobazilar și carotidian sunt anastomozate printr-un cerc arterial. Poligonul Willis e alcătuit din 7 laturi: anterioară (a.comunicantă anterioară), anterolateral (a.cerebrale anterioare), posteriolateral (a.comunicantă posterioară), posterioară (arterele posterioare cerebrale)
Fiziologia circulației cerebrale are unele particularități ce protejează creerul de perturbările circulatorii: Poligonul Willis asigura uneori circulația de suplianță, amortizează unda sangvină și atenuează efectele HTA. Suplianța de irigare în circulația cerebrală se realizează prin sistemul dublu anastomotic al a.cerebrale: sistemul anastomotic bazal și reteaua arterială corticală.
Circulația cerebrală este reglată prin mecanisme de reglare: - miogen: capacitatea musculaturii vaselor de a răspunde promt la acțiunea de provocare distensiunii, HTA în sistemul carotidian provoacă o contractare a vaselor cerebrale, și invers, scăderea tensiunii în sistemul carotidian provoacă o dilatare a vaselor cerebrale. - metabolic: CO2 acționează direct asupra vaselor cerebrale ducând la vasodilatarea lor. - neurogen: se consideră ca sistemul simpatico și alfa-adrenoreceptorii au efect vasoconstrictiv.
Fiziopatologia ischemiei cerebrale Penumbra ischemică: un atac ischemic tranzitor este echivalentul de penumbră survenită temporar într-o regiunea a creierului. Noțiunea de penumbră se aplică la un țesut care poate încă să reacționeze la tratament. TEP (Tomografie prin Emisie de Pozitroni) poate să confirme existența acesteia.
69
Reacțiile metabolice ale ischemiei: creierul este alimentat cu oxigen și glucoză. Există următoarele nivele critice: - diminuare până la 55 ml/100g/min: este inhibată sinteza proteică - diminuare până la 35 ml/100g/min: este activată glicoliza anaerobă - diminuare până la 20 ml/100g/min: insuficiență energetică, disfuncția canalelor transportului activ ionic - diminuare până la 10 ml/100g/min: depolarizarea anoxică a membranelor și moartea celulelor În zona penumbrei este păstrat metabolismul energetic, au loc dereglări funcționale dar nu structurale. Din contul acestei zone are loc creșterea treptată a infarctului. Durata existenței penumbrei este individuală pentru fiecare pacient.
Manifestările clinice Accident ischemic tranzitor (AIT) este pierdere focală a funcției cerebrale sau oculare, simptomele durează mai puțin de 24 h și regresează fără sechele.
Accidentul vascular cerebral (AVC) sau atacul cerebral apare atunci când o parte a creierului nu mai primește cantitatea de sânge necesară și deci și de oxigen, cauza putând fi ruperea sau blocarea unuia dintre vasele de sânge ce aprovizionează creierul. Simptomele care apar în cazul unui AVC se instalează de obicei brusc, fără avertisment, și pot să progreseze treptat sau dimpotrivă să se agraveze în timp. Astfel printre simptomele care pot să apară într-un accident vascular cerebral se numără: dureri de cap severe, confuzie, amețeli, stare de amorțeală, slăbiciune, tulburări de mers/vorbire/înțelegere/vedere/echilibru, gust anormal, greata, vome, febră, convulsii, inconștientă, coma.
