Neurologie

2. http://hinari.usmf.md

5. https://reference.medscape.com/

Tema 2. MOTILITATEA. SISTEMUL MOTILITĂTII VOLUNTARE (CALEA CORTICO-SPINALĂ). SINDROMUL NEURONULUI MOTOR CENTRAL, SINDROMUL NEURONULUI MOTOR PERIFERIC. TULBURĂRILE SFINCTERIENE. BOALA NEURONULUI MOTOR. EXAMENUL EMG: PRINCIPII ȘI UTILITATE CLINICĂ.

Scopul: Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor studenţilor despre sistemul motilităţii. Însuşirea dexterităţilor manuale de examinare clinică a sistemului motilităţii. Dezvoltarea raţionamentului clinic în stabilirea diagnosticului de localizare pe bază de cunoştinţe teoretice şi observaţii clinice.

Durata lucrării practice/ seminarului: 225 minute.

Întrebări pentru pregătirea individuală

1. Noţiunea de unitate motorie si construcţia căii motilităţii voluntare.

2. Noţiunea de pareză şi paralizie.

3. Simptome clinice şi electrofiziologice ale sindromului de neuron motor periferic.

4. Simptome clinice ale sindromului de neuron motor central.

5. Entităţi nozologice care se manifestă prin sindromul de neuron motor central şi neuron motor periferic.

6. Particularităţile anatomice-funcţionale şi manifestările clinice ale tulburărilor sfincteriene de tip central şi de tip periferic

7. Semiologia lezării măduvei spinării în semisecţiune transversă la nivelul: cervical superior, intumescenţei cervicale, toracic mediu, intumescenţei lombare.

8. Manifestările clinice la lezarea medulară transversă totală la nivelul: cervical superior, intumescenţei cervicale, toracic, intumescenţei lombare, mai jos de intumescenţa lombară.

9. Definiția maladiei neuronului motor. Manifestări clinice, diagnostic, tratament.

Literatura recomandată: A: 1, 2, 3, B: 1, 2, 3, 4, 5.

Modalitatea petrecerii lucrării practice și seminarului

Nr. d/o	Compartimentul lecţiei practice	Durata (min)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.	Prezentarea temei şi planului lecţiei practice. Testarea grilă. Răspuns la întrebările studenţilor, explicaţii suplimentare. Discutarea reperelor teoretice ale temei și verificarea gradului de însușire a subiectelor acesteia. Demonstrarea de către pedagog a 2 pacienţi cu dereglări ale funcției motilității voluntare. Lucrul în pereche a studenţilor de însuşire unul pe altul a dexterităţilor manuale la temă în sala de studii sub supravegherea şi îndrumarea profesorului. Lucrul studenţilor cu pacienţii în saloane sub supravegherea profesorului. Demonstrarea și discutarea investigațiilor suplimentare la tema studiată (ENG, CT şi IRM). Verificarea însuşirii dexterităţilor manuale. Rezolvarea de către studenţi în sala de studii a problemelor topice. Bilanţ: profesorul răspunde la întrebări, apreciază şi comentează gradul de activitate a fiecărui student.	3 30 10 40 30 15 45 10 20 15 7

Finalități de studiu

· să cunoască particularităţile anatomo-fiziologice ale neuronului motor central şi periferic

· să aplice în practică cunoştinţele teoretice despre anatomia şi fiziologia sistemului pyramidal

· să cunoască noţiunea de unitate motorie şi noţiunea de pareză şi paralizie

· să definească sindroamele clinice de afectare a neuronului motor central și periferic

· să diferenţieze afectarea neuronului motor central (paralizie centrală) şi neuronului motor periferic (paralizie periferică)

· să cunoască tehnica examenului motilităţii voluntare

· să cunoască semiologia suferinţei măduvei spinării la diferite niveluri în semisecţiune transversă (sindromul Brown-Sequard) şi în secţiune transversă complete

· să aplice algoritmul de diagnosticare a simptomelor şi semnelor sindromului de neuron motor periferic şi sindromului de neuron motor central în evaluarea pacienților cu dereglari de motilitate

· să aprecieze corect managementul tulburărilor sfincteriene de tip central şi de tip periferic

· să cunoască etiologia, manifestările clinice, diagnosticul și tratamentul maladiei neuronului motor

· să definească principiile și utilitatea examenului electrofiziologic prin electromiografie (EMG) în diagnosticul maladiilor sistemului nervos

Bibliografie

A. Obligatorie:

2. Gavriliuc M. Teste de autoevaluare și autocontrol la neurologie și neurochirurgie, Chișinău: Medicina, 2008. - 432 p.

3. Gavriliuc M. Examen neurologic. -Ch. : S. N., 2012 (”Tipografia-Sirius”). -140 p.

B. Suplimentară:

1. Gherman D. Dictionar de neurologie / D. Gherman, I. Cezar. - Chisinau, 1994. - 224 p. : il.

2. Popa, C. Neurologie / C. Popa. - Bucuresti : National , 1997. - 910 p. : il.

3. Harrison`s Neurology in Clinical Medicine. Editor: Stephen L. Hauser; Associate Editor: Scott Andrew Josephson. 2010, 765 p. Varianta electronică a ediției.

4. Harrison's neurology in clinical medicine ed.: S. L. Hauser. - New York, 2013

5. Neurological examination. Made Easy. Editor: Geraint Fuller. 1999, 219 p.

Surse Internet (la necessitate):

2. http://hinari.usmf.md

5. https://reference.medscape.com/

Tema 3. MOTILITATEA. SISTEMUL EXTRAPIRAMIDAL. SINDROMUL HIPERTONIC-HIPOCINETIC. BOALA PARKINSON. SINDROMUL HIPOTONIC-HIPERCINETIC. TICURILE. CEREBELUL: PRINCIPII ANATOMICE ȘI FIZIOLOGICE DE CONSTITUIRE, EXAMENUL CLINIC, MANIFESTĂRI CLINICE DE AFECTARE. ATAXIILE.

Scopul: Studiul particularităților anatomo-funcționale ale sistemului extrapiramidal şi cerebelului; însuțirea simptomelor şi sindroamelor de afectare a sistemului extrapiramidal şi a cerebelului, metodelor de examinare ale sistemului extrapiramidal şi a cerebelului.

Durata lucrării practice/ seminarului: 225 minute.

Întrebări pentru pregătirea individuală

1. Particularităţile anatomo-fiziologice ale sistemului extrapiramidal.

2. Noţiunea de sindrom hipertonic-hipocinetic.

3. Noţiunea de sindrom hipotonic-hipercinetic.

4. Semiologia mişcărilor involuntare: tremorul (parkinsonian, de atitudine, de acţiune), coreea, atetoza, distonia, diskineziile iatrogene, ticurile, hemispasmul facial, miocloniile, hemibalismul.

5. Boala Parkinson: patogenia, manifestările clinice, tratamentul.

6. Coreea Sidenham: etiologia, manifestările clinice, tratamentul.

7. Coreea Huntington. Etiologia, manifestările clinice, tratamentul.

8. Ticurile.

9. Cerebelul: principii anatomice și fiziologice de constituire, examenul clinic, manifestări clinice de afectare.

10. Ataxiile spinocerebeloase: manifestări clinice, diagnostic.

Literatura recomandată: A: 1, 2, 3, B: 1, 2, 3, 4, 5.

Modalitatea petrecerii lucrării practice și seminarului

Nr. d/o	Compartimentul lecţiei practice	Durata (min)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.	Prezentarea temei şi planului lecţiei practice. Testarea grilă. Răspuns la întrebările studenţilor, explicaţii suplimentare. Discutarea reperelor teoretice ale temei și verificarea gradului de însușire a subiectelor acesteia. Demonstrarea de către pedagog a 2 pacienţi ( cu Boala Parchinson sau sindrom hipoton – hiperchinetic sau tulburări cerebeloase). Lucrul în pereche a studenţilor de însuşire unul pe altul a dexterităţilor manuale la temă în sala de studii sub supravegherea şi îndrumarea profesorului. Lucrul studenţilor cu pacienţii în saloane sub supravegherea profesorului. Demonstrarea și discutarea investigațiilor suplimentare la tema discutată (ENG, CT şi IRM). Verificarea însuşirii dexterităţilor manuale. Rezolvarea de către studenţi în sala de studii a problemelor topice. Bilanţ: profesorul răspunde la întrebări, apreciază şi comentează gradul de activitate a fiecărui student.	3 30 10 40 30 15 45 10 20 15 7

Finalități de studiu

· să definească particularităţile anatomo-fiziologice ale sistemului extrapiramidal

· să definească sindroamele hipertonic-hipokinetic şi hiperkinetic-hipotonic

· să cunoască semiologia mişcărilor involuntare: tremorul (parkinsonian, de atitudine, de acţiune), coreea, atetoza, distonia, diskineziile iatrogene, ticurile, hemispasmul facial, miocloniile, hemibalismul

· să cunoască patogenia, manifestările clinice, tratamentul Bolii Parkinson

· să cunoască etiologia, manifestările clinice, tratamentul Coreei Sidenham, a Ticurilor, Coreei Huntington

· să definească principiile anatomice și fiziologice de constituire ale cerebelului

· să cunoască semiologia afectării cerebelului: ataxia, dismetria, asinergia, adiadohokinezia, tremorul intenţionat, tulburările de limbaj şi scris

· să cunoască metodica examenului clinic al cerebelului

· sa cunoască semiologia dereglărilor de mers și particularităţile clinice de diagnostic topic şi etiologic

Bibliografie

A. Obligatorie:

2. Gavriliuc M. Teste de autoevaluare și autocontrol la neurologie și neurochirurgie, Chișinău: Medicina, 2008. - 432 p.

3. Gavriliuc M. Examen neurologic. -Ch. : S. N., 2012 (”Tipografia-Sirius”). -140 p.

B. Suplimentară:

1. Gherman D. Dictionar de neurologie / D. Gherman, I. Cezar. - Chisinau, 1994. - 224 p. : il.

2. Popa, C. Neurologie / C. Popa. - Bucuresti : National , 1997. - 910 p. : il.

3. Harrison`s Neurology in Clinical Medicine. Editor: Stephen L. Hauser; Associate Editor: Scott Andrew Josephson. 2010, 765 p. Varianta electronică a ediției.

4. Harrison's neurology in clinical medicine ed.: S. L. Hauser. - New York, 2013

5. Neurological examination. Made Easy. Editor: Geraint Fuller. 1999, 219 p.

Surse Internet (la necessitate):

2. http://hinari.usmf.md

5. https://reference.medscape.com/

Tema 4. TRUNCHIUL CEREBRAL ȘI NERVII CRANIENI: PRINCIPII ANATOMICE ȘI FIZIOLOGICE DE CONSTITUIRE, EXAMENUL CLINIC, SEMNELE ȘI SIMPTOMELE DE AFECTARE. SINDROAMELE ALTERNE: DEFINITIE ȘI CLASIFICARE TOPOGRAFICĂ. SINDROMUL BULBAR ȘI PSEUDOBULBAR. VERTIJUL. NEVRITA / NEUROPATIA FACIALĂ.

Scopul: Studiul particularităților anatomo-funcționale și de afectare ale trunchiului cerebral și nervilor cranieni. Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor studenţilor despre anatomia nervilor cranieni. Însuşirea dexterităţilor manuale de examinare clinică a funcţiei nervilor cranieni. Dezvoltarea raţionamentului clinic în stabilirea diagnosticului de localizare pe bază de cunoştinţe teoretice şi observaţii clinice.

Durata lucrării practice/ seminarului: 225 minute.

Întrebări pentru pregătirea individuală

1. Particularităţile anatomice şi fiziologice ale trunchiului cerebral.

2. Criteriile de clasificare a nervilor cranieni.

3. Generalităţile de constituire şi funcţionare a nervilor cranieni senzitivi-senzoriali.

4. Generalităţile de constituire şi funcţionare a nervilor cranieni motorii.

5. Semiologia lezării nervilor cranieni.

6. Caracteristica generală a sindroamelor alterne de trunchi cerebral.

7. Manifestările clinice ale sindromului bulbar şi pseudobulbar.

8. Manifestările clinice şi principiile de tratament ale vertijului paroxistic pozițional benign.

9. Manifestările clinice şi principiile de tratament ale nevritei / neuropatiei faciale.

10. Manifestările clinice şi principiile de tratament ale nevralgiei trigeminale.

Literatura recomandată: A: 1, 2, 3, B: 1, 2, 3, 4, 5.

Modalitatea petrecerii lucrării practice și seminarului

Nr. d/o	Compartimentul lecţiei practice	Durata (min)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.	Prezentarea temei şi planului lecţiei practice. Testarea grilă. Răspuns la întrebările studenţilor, explicaţii suplimentare. Discutarea reperelor teoretice ale temei și verificarea gradului de însușire a subiectelor acesteia. Demonstrarea de către pedagog a 2 pacienţi cu dereglări ale funcției nervilor cranieni. Lucrul în pereche a studenţilor de însuşire unul pe altul a dexterităţilor manuale la temă în sala de studii sub supravegherea şi îndrumarea profesorului. Lucrul studenţilor cu pacienţii în saloane sub supravegherea profesorului. Demonstrarea și discutarea investigațiilor suplimentare la tema discutată (ENG, CT şi IRM). Verificarea însuşirii dexterităţilor manuale. Rezolvarea de către studenţi în sala de studii a problemelor topice. Bilanţ: profesorul răspunde la întrebări, apreciază şi comentează gradul de activitate a fiecărui student.	3 30 10 40 30 15 45 10 20 15 7

Finalități de studiu

· să cunoască algoritmul de diagnosticare a simptomelor şi semnelor de afectare a nervilor cranieni

· să aplice în practica clinică cunoştinţele acumulate de studenţi la obiectele preclinice despre anatomia şi fiziologia nervilor cranieni

· să cunoască tehnica examenului clinic al funcţiei nervilor cranieni

· să aprecieze corect şi să cunoască managementul tulburărilor bulbare și pseudobulbare

· să cunoască definiția și clasificarea topografică a sindroamelor alterne

· să cunoască noțiuni generale ale vertijului

· să cunoască manifestările clinice şi principiile de tratament ale: vertijului paroxistic pozițional benign; nevritei / neuropatiei faciale; nevralgiei trigeminale

· acumularea experienţei clinice personale a studenţilor referitoare la patologia nervilor cranieni

Bibliografie

A. Obligatorie:

4. Gherman D. Neurologie și neurochirurgie: manual / D. Gherman, I. Moldovanu, G. Zapuhlâh; Universitatea de Stat de Medicina și Farmacie "Nicolae Testemițanu". – Chișinău: Medicină, 2003. - 528 p.

5. Gavriliuc M. Teste de autoevaluare și autocontrol la neurologie și neurochirurgie, Chișinău: Medicina, 2008. - 432 p.

6. Gavriliuc M. Examen neurologic. -Ch. : S. N., 2012 (”Tipografia-Sirius”). -140 p.

B. Suplimentară:

1. Gherman D. Dictionar de neurologie / D. Gherman, I. Cezar. - Chisinau, 1994. - 224 p. : il.

2. Popa, C. Neurologie / C. Popa. - Bucuresti : National , 1997. - 910 p. : il.

3. Harrison`s Neurology in Clinical Medicine. Editor: Stephen L. Hauser; Associate Editor: Scott Andrew Josephson. 2010, 765 p. Varianta electronică a ediției.

4. Harrison's neurology in clinical medicine ed.: S. L. Hauser. - New York, 2013

5. Neurological examination. Made Easy. Editor: Geraint Fuller. 1999, 219 p.

Surse Internet (la necessitate):

2. http://hinari.usmf.md

5. https://reference.medscape.com/

Tema 5. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV ȘI COMPLEXUL LIMBICO-RETICULAT. SEMNELE, SIMPTOMELE ȘI SINDROAMELE DE AFECTARE. CEFALEEA: CLAȘIFICAREA, CRITERIILE DE DIAGNOSTIC AL CEFALEELOR PRIMARE.

Scopul: Studiul particularităţilor anatomo-fiziologice ale sistemului nervos vegetativ. Însuşirea simptomelor şi sindroamelor de afectare şi metodelor de examinare a sistemului nervos vegetativ.

Durata lucrării practice/ seminarului: 225 minute.

Întrebări pentru pregătirea individuală

1. Particularităţile anatomice, clinico-fiziologice ale SNV simpatic şi parasimpatic; structurile suprasegmentare şi segmentare ale SNV.

2. Clasificarea tulburărilor vegetative.

3. Metodele de investigare a SNV: clinică, instrumentală.

4. Insuficienţa vegetativă periferică. Factorii etiologici şi aspectele clinice.

5. Formaţia reticulată a trunchiului cerebral.

6. Particularităţile anatomo-fiziologice, sindroamele de afectare a formaţiei reticulate: narcolepsia, hipersomnia idiopatică, dissomniile.

7. Particularităţile anatomo-fiziologice ale hipotalamusului şi sindroamele disfuncţiei hipotalamice.

8. Atacurile de panică, criterii de diagnostic, tratament.

9. Cefaleea: clașificarea, criteriile de diagnostic al cefaleelor primare.

Literatura recomandată: 1, 2, 3, 4, 5, 6.

Modalitatea petrecerii lucrării practice și seminarului

Nr. d/o	Compartimentul lecţiei practice	Durata (min)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.	Prezentarea temei şi planului lecţiei practice. Testarea grilă. Răspuns la întrebările studenţilor, explicaţii suplimentare. Discutarea reperelor teoretice ale temei și verificarea gradului de însușire a subiectelor acesteia. Demonstrarea de către pedagog a 2 pacienţi cu cefalee primară sau insuficiență vegetativă. Lucrul în pereche a studenţilor de însuşire unul pe altul a dexterităţilor manuale la temă în sala de studii sub supravegherea şi îndrumarea profesorului. Lucrul studenţilor cu pacienţii în saloane sub supravegherea profesorului. Demonstrarea și discutarea investigațiilor suplimentare la tema discutată (ENG, CT şi IRM). Verificarea însuşirii dexterităţilor manuale. Rezolvarea de către studenţi în sala de studii a problemelor topice. Bilanţ: profesorul răspunde la întrebări, apreciază şi comentează gradul de activitate a fiecărui student.	3 30 10 40 30 15 45 10 20 15 7

Finalități de studiu

· să cunoască particularităţilor anatomo-fiziologice ale sistemului nervos vegetativ

· să cunoască clasificarea tulburărilor vegetative

· să cunoască manifestările clinice de afectare a sistemului nervos vegetativ suprasegmentar şi segmentar

· să aplice metode de diagnostic (clinic, status neurologic obiectiv, paraclinic) al maladiilor sistemului nervos vegetativ

· să evalueze rezultatele investigaţiilor suplimentare de diagnostic pentru aprecierea stării funcţionale ale sistemului nervos vegetativ

· să aprecieze rezultatele metodelor de diagnostic aplicate a maladiilor sistemului nervos vegetativ

· să aprecieze evoluţia proceselor fiziologice şi etiologia proceselor patologice ale sistemului nervos vegetativ

· să aprecieze rolul sistemului nervos vegetativ în patogenia maladiilor psihosomatice

· să cunoască noţiunea de cefalee: clașificarea, criteriile de diagnostic al cefaleelor primare

Bibliografie

A. Obligatorie:

2. Gavriliuc M. Teste de autoevaluare și autocontrol la neurologie și neurochirurgie, Chișinău: Medicina, 2008. - 432 p.

3. Gavriliuc M. Examen neurologic. -Ch. : S. N., 2012 (”Tipografia-Sirius”). -140 p.

B. Suplimentară:

1. Gherman D. Dictionar de neurologie / D. Gherman, I. Cezar. - Chisinau, 1994. - 224 p. : il.

2. Popa, C. Neurologie / C. Popa. - Bucuresti : National , 1997. - 910 p. : il.

3. Harrison`s Neurology in Clinical Medicine. Editor: Stephen L. Hauser; Associate Editor: Scott Andrew Josephson. 2010, 765 p. Varianta electronică a ediției.

4. Harrison's neurology in clinical medicine ed.: S. L. Hauser. - New York, 2013

5. Neurological examination. Made Easy. Editor: Geraint Fuller. 1999, 219 p.

Surse Internet (la necessitate):

2. http://hinari.usmf.md

5. https://reference.medscape.com/

Tema 6. INTRODUCERE ÎN NEUROPȘIHOLOGIA CLINICĂ. CORTEXUL CEREBRAL. SEMNELE, SIMPTOMELE ȘI SINDROAMELE DE AFECTARE. DEMENȚELE. EXAMENUL PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ: PRINCIPII, UTILITATE CLINICĂ.

Scopul: Studierea particularităților anatomo-fiziologice ale analizatorilor corticali, funcţiilor superioare ale cortexului cerebral (limbajul, praxia, gnozia, scrisul, calculul etc) şi semnele de afectare; însușirea metodelor de examinare ale funcţiilor cerebrale superioare pentru a aprecia corect diagnosticul clinic şi a administra tratament adecvat etiopatogenic.

Durata lucrării practice/ seminarului: 225 minute.

Întrebări pentru pregătirea individuală

1. Analizatorii corticali şi semnele de afectare a analizatorilor corticali.

2. Funcţiile principale ale cortexului cerebral (limbajul, praxia, gnozia, scrisul, calculul etc).

3. Semnele de afectare a analizatorilor corticali, sindroamele majore: afazia, apraxia, agnozia.

4. Localizarea analizatorilor corticali ai gustului, mirosului, auzului, văzului.

5. Metodele clinice de examinare a analizatorilor corticali.

6. Neuropsihologia clinică şi modificările capacităţilor intelectuale, de percepţie, de memorie şi de personalitate, care pot apărea în cadrul leziunilor cerebrale organice.

7. Demenţele vasculară și degenerativă, manifestări clinice, diagnostic diferențial și tratament.

8. Principiile şi utilitate clinică a examenului prin Rezonanță Magnetică.

Literatura recomandată: 1, 2, 3, 4, 5, 6.

Modalitatea petrecerii lucrării practice și seminarului

Nr. d/o	Compartimentul lecţiei practice	Durata (min)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.	Prezentarea temei şi planului lecţiei practice. Testarea grilă. Răspuns la întrebările studenţilor, explicaţii suplimentare. Discutarea reperelor teoretice ale temei și verificarea gradului de însușire a subiectelor acesteia. Demonstrarea de către pedagog a 2 pacienţi cu semne de afectare a analizatorilor corticali. Lucrul în pereche a studenţilor de însuşire unul pe altul a dexterităţilor manuale la temă în sala de studii sub supravegherea şi îndrumarea profesorului. Lucrul studenţilor cu pacienţii în saloane sub supravegherea profesorului. Demonstrarea și discutarea investigațiilor suplimentare la tema discutată (ENG, CT şi IRM). Verificarea însuşirii dexterităţilor manuale. Rezolvarea de către studenţi în sala de studii a problemelor topice. Bilanţ: profesorul răspunde la întrebări, apreciază şi comentează gradul de activitate a fiecărui student.	3 30 10 40 30 15 45 10 20 15 7

Finalități de studiu

· să cunoască analizatorii corticali şi să aprecieze semnele de afectare a analizatorilor corticali

· să cunoască funcţiile superioare ale cortexului cerebral (limbajul, praxia, gnozia, scrisul, calculul etc) şi semnele lor de afectare

· să definescă noţiunea de afazie

· să definescă noţiunea de agnozie

· să definescă noţiunea de apraxie

· să definescă noţiunea de amnezie

· să cunoască metodele clinice de examinare a analizatorilor corticali

· să cunoască noţiuni de neuropsihologie clinică şi analiza modificărilor capacităţilor intelectuale, de pecepţie, de memorie şi de personalitate, care pot apărea în cadrul leziunilor cerebrale organice

· să aplice metode de examinare ale funcţiilor cerebrale superioare pentru a aprecia corect diagnosticul clinic şi a administra tratament adecvat etiopatogenic

· să cunoască noţiunea de demenţă vasculară și degenerativă, manifestări clinice, diagnostic diferențial și tratament

· să definească principiile şi utilitatea clinică a examenului prin Rezonanță Magnetică

Bibliografie

A. Obligatorie:

2. Gavriliuc M. Teste de autoevaluare și autocontrol la neurologie și neurochirurgie, Chișinău: Medicina, 2008. - 432 p.

3. Gavriliuc M. Examen neurologic. -Ch. : S. N., 2012 (”Tipografia-Sirius”). -140 p.

B. Suplimentară:

1. Gherman D. Dictionar de neurologie / D. Gherman, I. Cezar. - Chisinau, 1994. - 224 p. : il.

2. Popa, C. Neurologie / C. Popa. - Bucuresti : National , 1997. - 910 p. : il.

3. Harrison`s Neurology in Clinical Medicine. Editor: Stephen L. Hauser; Associate Editor: Scott Andrew Josephson. 2010, 765 p. Varianta electronică a ediției.

4. Harrison's neurology in clinical medicine ed.: S. L. Hauser. - New York, 2013

5. Neurological examination. Made Easy. Editor: Geraint Fuller. 1999, 219 p.

Surse Internet (la necessitate):

2. http://hinari.usmf.md

5. https://reference.medscape.com/

Tema 7. EXAMENUL PACIENTULUI FĂRĂ CONŞTIENȚĂ. COMA. NOȚIUNI DE STARE VEGETATIVĂ, MUTISM AKINETIC, SINDROM LOCKED-IN, AREACTIVITATE PSIHICĂ. MOARTEA CEREBRALĂ. EXAMENUL PRIN COMPUTER TOMOGRAFIE: PRINCIPII, UTILITATE CLINICĂ.

Scopul: Studiul particularităţilor anatomo-fiziologice ale conștienței și dereglărilor de conștiență. Însuşirea manifestărilor clinice, algoritmului de examinare, metodelor de diagnostic paraclinice și principiilor de tratament ale stărilor comatose și pseudo-comatoase.

Durata lucrării practice/ seminarului: 225 minute.

Întrebări pentru pregătirea individuală

1. Definiția comei. Etiopatogenia comelor.

2. Clasificarea comelor.

3. Diagnosticul diferenţial al comelor neurogene și metabolice.

4. Examenul clinic al pacientului fără conştienţă. Scala Glasgow.

5. Diagnosticul paraclinic al stărilor comatoase.

6. Principiile de tratament ale stărilor comatoase.

7. Stările pseudo-comatoase: definiţia, cauzele, fiziologia patologică a statusului vegetativ, mutismului akinetic, sindromului de deaferentare (locked-in syndrome).

8. Moartea cerebrală.

9. Examenul prin Computer Tomografie: principii, utilitate clinică.

Literatura recomandată: A: 1, 2, 3, B: 1, 2, 3, 4, 5, 6.

Modalitatea petrecerii lucrării practice și seminarului

Nr. d/o	Compartimentul lecţiei practice	Durata (min)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.	Prezentarea temei şi planului lecţiei practice. Testarea grilă. Răspuns la întrebările studenţilor, explicaţii suplimentare. Discutarea reperelor teoretice ale temei și verificarea gradului de însușire a subiectelor acesteia. Demonstrarea de către pedagog a 2 pacienţi cu dereglări de conștiență. Lucrul în pereche a studenţilor de însuşire unul pe altul a dexterităţilor manuale la temă în sala de studii sub supravegherea şi îndrumarea profesorului. Lucrul studenţilor cu pacienţii în saloane sub supravegherea profesorului. Demonstrarea și discutarea investigațiilor suplimentare la tema discutată (CT) și a scorurilor clinice (scala Glasgow) . Verificarea însuşirii dexterităţilor manuale. Rezolvarea de către studenţi în sala de studii a problemelor de situație (cazuri clinice). Bilanţ: profesorul răspunde la întrebări, apreciază şi comentează gradul de activitate a fiecărui student.	3 30 10 40 30 15 45 10 20 15 7

Finalități de studiu

· să definească starea de conștiență normală și modificată

· să cunoască substratul anatomic al conștienței

· să cunoască mecanismele etiopatogenetice ale stării de comă

· să demonstreze abilități de examinare a pacientului fără conștiență

· să aplice informațiile obținute pentru diferențierea diferitor stări de dereglare a conștienței

· să interpreteze rezultatele investigațiilor imagistice și de laborator în diagnosticul stărilor comatoase

· să înțeleagă utilitatea scalei Glasgow în aprecierea stării de conștiență

· să interpreteze rezultatele scalei Glasgow

· să cunoască principiile de tratament ale stărilor comatoase pornind de la etiologia acestora

· să cunoască protocolul de stabilire a diagnosticului de moarte cerebrală

· să posede noțiuni de etică medicală în contextul comunicării diagnosticului de moarte cerebrală

· să cunoască principiile și indicațiile examinării prin tomografie computerizată

· să interpreteze rezultatele investigațiilor prin computer tomografie

Bibliografie

A. Obligatorie:

2. Gavriliuc M. Teste de autoevaluare și autocontrol la neurologie și neurochirurgie, Chișinău: Medicina, 2008. - 432 p.

3. Gavriliuc M. Examen neurologic. -Ch. : S. N., 2012 (”Tipografia-Sirius”). -140 p.

B. Suplimentară:

1. Gherman D. Dictionar de neurologie / D. Gherman, I. Cezar. - Chisinau, 1994. - 224 p. : il.

2. Popa, C. Neurologie / C. Popa. - Bucuresti : National , 1997. - 910 p. : il.

3. Harrison`s Neurology in Clinical Medicine. Editor: Stephen L. Hauser; Associate Editor: Scott Andrew Josephson. 2010, 765 p. Varianta electronică a ediției.

4. Harrison's neurology in clinical medicine ed.: S. L. Hauser. - New York, 2013

5. Neurological examination. Made Easy. Editor: Geraint Fuller. 1999, 219 p.

Surse Internet (la necessitate):

2. http://hinari.usmf.md

5. https://reference.medscape.com/

Tema 8. BOLILE CEREBRO-VASCULARE. DATE EPIDEMIOLOGIE, FACTORI DE RISC, CLASIFICARE. ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC. TRATAMENTUL ÎN PERIOADA ACUTĂ, PROFILAXIA PRIMARĂ ȘI SECUNDARĂ.

Scopul: Studierea factorilor de risc ce duc la apariția accidentelor vasculare cerebarale. Însuşirea manifestărilor clinice, algoritmului de examinare și triere a pacienților cu accident vascular cerebral, metodelor de diagnostic paraclinice și principiilor de tratament în accidentul vascular ischemic acut în ferestra terapeutică și în afara ei.

Durata lucrării practice/ seminarului: 225 minute.

Întrebări pentru pregătirea individuală

1. Ce este boala cerebrovasculară?

2. Care sunt factorii de risc în apariția bolii cerebro-vasculare?

3. Care sunt particularitățile vascularizăii cerebrale și sindroame clinice de afectare?

4. Ce reprezintă cascada ischemică și penumbra?

5. Care sunt explorările paraclinice și de laborator în cadrul unui accident vascular cerebral ischemic?

6. Care este tratamentul acut al accidentului vascular cerebral ischemic?

7. Cum se efectuează profilaxia secundară în accidentul vascular cerebral ischemic?

8. Care sunt princpiile de neurorecuperare după un accident vascular cerebral?

Literatura recomandată: A. 1, 2, 3. B. 1, 2, 3, 4, 5, 6.

Modalitatea petrecerii lucrării practice și seminarului

Nr. d/o	Compartimentul lecţiei practice	Durata (min)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.	Prezentarea temei şi planului lecţiei practice. Testarea grilă. Răspuns la întrebările studenţilor, explicaţii suplimentare. Discutarea reperelor teoretice ale temei și verificarea gradului de însușire a subiectelor acesteia. Demonstrarea de către profesor a 2 pacienţi cu accidente vasculare cerebrale ischemice cu factori de risc, demonstrarea NIHSS. Lucrul în pereche a studenţilor de însuşire unul pe altul a dexterităţilor manuale la temă în sala de studii sub supravegherea şi îndrumarea profesorului. Lucrul studenţilor cu pacienţii în saloane sub supravegherea profesorului. Demonstrarea și discutarea investigațiilor suplimentare la tema discutată (CT, CT angiografia, RMN, Doppler). Verificarea însuşirii dexterităţilor manuale. Rezolvarea de către studenţi în sala de studii a problemelor de situație (cazuri clinice). Bilanţ: profesorul răspunde la întrebări, apreciază şi comentează gradul de activitate a fiecărui student.	3 30 10 40 30 15 45 10 20 15 7

Finalități de studiu

· să definească accidentul vascular cerebral și tipurile acestuia

· să definească factorii de risc nemodificabili și modificabili și semnificația acestora pentru instalarea accidentului vascular cerebral

· să cunoască cauzele accidentului vascular cerebral

· să cunoască vascularizarea creierului și mecanismele de autoregulare

· să cunoască manifestările clinice ale accidentului vascular cerebral

· să demonstreze abilități de identificare a tulburărilor de motilitate, sensibilitate, nervi cranieni și a funcțiilor cognitive superioare la pacientul cu accident vascular cerebral

· să interpreteze modificările imagistice ale accidentului vascular cerebral pe imaginile prin tomografie computerizata și rezonanță magnetică nucleară

· să cunoască principiul metodei prin Ultrasonografie Doppler și semnificatia acesteia pentru un pacient cu patologie cerebro-vasculară

· să defineasca noțiunea de „fereastră terapeutica” și semnificația acesteia în managementul pacientului cu ictus acut

· să înțeleaga utilitatea scorului NIHSS în aprecierea gravității accidentului vascular cerebral

· să cunoască cum se realizeaza tromboliza medicamentoasă și mecanica, indicațiile și contraindicațiile procedurilor

· să ia decizie optimă în perioada supraacuta a ictusului și să cunoască managementul la etapa pre- și intraspitaliceasc

· să demonstreze abilități de comunicare cu pacientul în vederea explicării cauzei ictusului, factorilor de risc și modalitățile de influență asupra lor

· să relateze despre principiile de recuperare neurologică a pacientului cu ictus cerebral

· să prescrie medicamente pentru profilaxia primară și secundară a maladiilor cerebro-vasculare

Bibliografie

A. Obligatorie:

2. Gavriliuc M. Teste de autoevaluare și autocontrol la neurologie și neurochirurgie, Chișinău: Medicina, 2008. - 432 p.

3. Gavriliuc M. Examen neurologic. -Ch. : S. N., 2012 (”Tipografia-Sirius”). -140 p.

B. Suplimentară:

1. Gherman D. Dictionar de neurologie / D. Gherman, I. Cezar. - Chisinau, 1994. - 224 p. : il.

2. Popa, C. Neurologie / C. Popa. - Bucuresti : National , 1997. - 910 p. : il.

3. Harrison`s Neurology in Clinical Medicine. Editor: Stephen L. Hauser; Associate Editor: Scott Andrew Josephson. 2010, 765 p. Varianta electronică a ediției.

4. Harrison's neurology in clinical medicine ed.: S. L. Hauser. - New York, 2013

5. Neurological examination. Made Easy. Editor: Geraint Fuller. 1999, 219 p.

Surse Internet (la necessitate):

2. http://hinari.usmf.md

5. https://reference.medscape.com/

Tema 9. ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL HEMORAGIC. PRINCIPII DE NEURORECUPERARE. EXAMENUL PRIN ULTRASONOGRAFIE DOPPLER A VASELOR MAGISTRALE CERVICO-CEREBRALE: PRINCIPII ȘI UTILITATE CLINICĂ. MANIFESTĂRI NEUROLOGICE ÎN AFECȚIUNI SOMATICE.

Scopul: Studierea factorilor de risc în apariția accidentelor vasculare hemoragice. Insușirea tabloului clinic al accidentelor vasculare cerebrale hemoragice în hemoragiile subarahnoidiene și hematoamele intracerebrale spontane. Insușirea modalităților paraclinice și imagistice în diagnosticarea accidentelor vasculare cerebrale hemoragice și a particularităților de tratament.

Durata lucrării practice/ seminarului: 225 minute.

Întrebări pentru pregătirea individuală

1. Care sunt factorii de risc în apariția accidentelor vasculare cerebrale hemoragice?

2. Care este tabloul clinic al accidentelor vasculare cerebrale hemoragice?

3. Clasificarea accidentelor vasculare cerebrale hemoragice, scala Hunt-Hess.

4. Ce investigații complementare pot fi utilzate pentru stabilirea diagnisticului de accident vascular cerebral?

5. Care sunt măsurile terapeutice și intervenționale pentru tratamentul accidentului vascular hemoragic?

Literatura recomandată: A. 1, 2, 3. B. 1, 2, 3, 4, 5, 6.

Modalitatea petrecerii lucrării practice și seminarului

Nr. d/o	Compartimentul lecţiei practice	Durata (min)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.	Prezentarea temei şi planului lecţiei practice. Testarea grilă. Răspuns la întrebările studenţilor, explicaţii suplimentare. Discutarea reperelor teoretice ale temei și verificarea gradului de însușire a subiectelor acesteia. Demonstrarea de către profesor a 2 pacienţi cu accidente vasculare cerebrale hemoragice cu hematom intracerebral sau hemoragie subarahnoidiană. Lucrul în pereche a studenţilor de însuşire unul pe altul a dexterităţilor manuale la temă în sala de studii sub supravegherea şi îndrumarea profesorului. Lucrul studenţilor cu pacienţii în saloane sub supravegherea profesorului. Demonstrarea și discutarea investigațiilor suplimentare la tema discutată (CT, CT angiografia, RMN, Doppler). Verificarea însuşirii dexterităţilor manuale. Rezolvarea de către studenţi în sala de studii a problemelor de situație (cazuri clinice). Bilanţ: profesorul răspunde la întrebări, apreciază şi comentează gradul de activitate a fiecărui student.	3 30 10 40 30 15 45 10 20 15 7

Finalități de studiu

· să cunoască manifestările clinice ale accidentului vascular cerebral

· să demonstreze abilități de identificare a tulburărilor de motilitate, sensibilitate, nervi cranieni și a funcțiilor cognitive superioare la pacientul cu accident vascular cerebral

· să interpreteze modificările imagistice ale accidentului vascular cerebral pe imaginile prin tomografie computerizata și rezonanță magnetică nucleară să definească accidentul vascular cerebral și tipurile acestuia

· să definească factorii de risc nemodificabili și modificabili și semnificația acestora pentru instalarea accidentului vascular cerebral

· să cunoască cauzele accidentului vascular cerebral să demonstreze abilități de comunicare cu pacientul în vederea explicării cauzei ictusului, factorilor de risc și modalitățile de influență asupra lor

· să relateze despre principiile de recuperare neurologică a pacientului cu ictus cerebral

· să prescrie medicamente pentru profilaxia primară și secundară a maladiilor cerebro-vasculare

Bibliografie

A. Obligatorie:

2. Gavriliuc M. Teste de autoevaluare și autocontrol la neurologie și neurochirurgie, Chișinău: Medicina, 2008. - 432 p.

3. Gavriliuc M. Examen neurologic. -Ch. : S. N., 2012 (”Tipografia-Sirius”). -140 p.

B. Suplimentară:

1. Gherman D. Dictionar de neurologie / D. Gherman, I. Cezar. - Chisinau, 1994. - 224 p. : il.

2. Popa, C. Neurologie / C. Popa. - Bucuresti : National , 1997. - 910 p. : il.

3. Harrison`s Neurology in Clinical Medicine. Editor: Stephen L. Hauser; Associate Editor: Scott Andrew Josephson. 2010, 765 p. Varianta electronică a ediției.

4. Harrison's neurology in clinical medicine ed.: S. L. Hauser. - New York, 2013

5. Neurological examination. Made Easy. Editor: Geraint Fuller. 1999, 219 p.

Surse Internet (la necessitate):

2. http://hinari.usmf.md

5. https://reference.medscape.com/

Tema 10. BOLILE INFECȚIOASE ALE SISTEMULUI NERVOS: NOȚIUNI GENERALE, CLASIFICARE. MENINGITELE ȘI ENCEFALITELE. ENCEFALITA HERPETICĂ. ENCEFALITA REUMATICĂ. ENCEFALITA GRIPALĂ. PUNCȚIA LOMBARĂ. EXAMENUL LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN. SINDROAMELE LICVOREENE.

Scopul: Obținerea bazei teoretice și practice pentru stabilirea unui diagnostic de infecție a sistemului nervos și pentru luarea deciziilor corecte de management ale acesteia.

Durata lucrării practice/ seminarului: 225 minute.

Întrebări pentru pregătirea individuală

1. Definiția meningitei. Clasificare.

2. Manifestările clinice ale meningitei.

3. Meningita bacteriană acută. Etio-patogenie. Manifestări clinice. Diagnostic. Tratament.

4. Meningita aseptică. Etio-patogenie. Manifestări clinice. Diagnostic. Tratament.

5. Definiția encefalitei. Clasificare. Etiologie.

6. Encefalita herpetică. Etio-patogenie. Manifestări clinice. Diagnostic. Tratament.

7. Encefalita reumatică. Etio-patogenie. Manifestări clinice. Diagnostic. Tratament.

8. Encefalita gripală. Etio-patogenie. Manifestări clinice. Diagnostic. Tratament.

9. Diagnosticul paraclinic al neuroinfecțiilor.

10. Tratamentul specific și sindromologic.

11. Complicațiile meningitelor și encefalitelor.

Literatura recomandată: A. 1, 2, 3 B. 2, 3 C. 2

Modalitatea petrecerii lucrării practice și seminarului

Nr. d/o	Compartimentul lecţiei practice	Durata (min)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.	Prezentarea temei şi planului lecţiei practice. Testarea grilă. Răspuns la întrebările studenţilor, explicaţii suplimentare. Discutarea reperelor teoretice ale temei și verificarea gradului de însușire a subiectelor acesteia. Demonstrarea de către profesor a 2 pacienţi cu sindrom meningean. Lucrul în pereche a studenţilor de însuşire unul pe altul a dexterităţilor manuale la temă în sala de studii sub supravegherea şi îndrumarea profesorului. Lucrul studenţilor cu pacienţii în saloane sub supravegherea profesorului. Demonstrarea și discutarea investigațiilor suplimentare la tema discutată (examenul lichidului cefalorahidian). Verificarea însuşirii dexterităţilor manuale. Rezolvarea de către studenţi în sala de studii a problemelor topice. Bilanţ: profesorul răspunde la întrebări, apreciază şi comentează gradul de activitate a fiecărui student.	3 30 10 40 30 15 45 10 20 15 7

Finalități de studiu

· să definească meningita și encefalita

· să cunoască principiile clasificării meningitelor și encefalitelor

· să cunoască agenții cauzali ai meningitelor bacteriene și aseptice

· să relateze etiologia encefalitelor

· să inteleagă patogenia meningitelor și encefalitelor

· să cunoască triada meningitică

· să cunoască manifestările clinice ale meningitei și encefalitei

· să demonstreze abilități în aprecierea și interpretarea corectă a

semnelor meningiene

· să cunoască particularitățile clinice evolutive ale meningitelor în funcție de agentul cauzal

· să identifice diagnosticul topografic al lezuinilor cerebrale la pacientul cu encefalită

· să cunoască tehnica executării puncției lombare, indicațiile și contraindicațiile pentru procedură

· să cunoască sindroamele licvoreene

· să interpreteze rezultatul examenului lichidului cefalorahidian

· să cunoască metodele complementare imagistice și de laborator necesăre pentru diagnosticul infecțiilor neurologice

· să prescrie tratamentul în cazul meningitelor și encefalitelor

· să cunoască complicațiile meningitelor și encefalitelor

Bibliografie

A. Obligatorie:

2. Gavriliuc M. Teste de autoevaluare și autocontrol la neurologie și neurochirurgie, Chișinău: Medicina, 2008. - 432 p.

3. Gavriliuc M. Examen neurologic. -Ch. : S. N., 2012 (”Tipografia-Sirius”). -140 p.

B. Suplimentară:

1. Gherman D. Dictionar de neurologie / D. Gherman, I. Cezar. - Chisinau, 1994. - 224 p. : il.

2. Popa, C. Neurologie / C. Popa. - Bucuresti : National , 1997. - 910 p. : il.

3. Harrison`s Neurology in Clinical Medicine. Editor: Stephen L. Hauser; Associate Editor: Scott Andrew Josephson. 2010, 765 p. Varianta electronică a ediției.

4. Harrison's neurology in clinical medicine ed.: S. L. Hauser. - New York, 2013

5. Neurological examination. Made Easy. Editor: Geraint Fuller. 1999, 219 p.

Surse Internet (la necessitate):

2. http://hinari.usmf.md

5. https://reference.medscape.com/

Tema 11. MIELITA: NOȚIUNI GENERALE ȘI CLASIFICARE. POLIOMIELITA. AFECȚIUNILE VASCULARE MEDULARE. NEUROSIFILISUL. AFECTAREA SISTEMULUI NERVOS ÎN HIV/SIDA. NEUROBORELIOZA.

Scopul: Studiul cauzelor infecțioase, autoimune și vasculare ale afectării măduvei spinării cu înțelegerea mecanismelor patogenice și aplicarea criteriilor clinice și paraclinice pentru efectuarea diagnosticului diferențial. Însuțirea manifestărilor clinice în neurosifilis, neuroborelioză și afectarea sistemului nervos în HIV/SIDA.

Durata lucrării practice/ seminarului: 225 minute.

Întrebări pentru pregătirea individuală

1. Definiția mielitei.

2. Clasificare.

3. Etiologie. Patogenie.

4. Manifestările clinice ale mielitei.

5. Diagnosticul paraclinic al mielitei.Principii de tratament.

6. Poliomielita. Etiologie. Patogenie. Manifestări clinice.

7. Diagnostic paraclinic.Tratament și profilaxie.

8. Ictusul medular. Definiție. Clasificare.

9. Etiologia si patogenia ictusului medular.

10. Manifestările clinice ale ictusului medular.

11. Diagnostic paraclinic. Principii de tratament ale ictusului medular.

12. Mielopatia vasculară cronică. Etiologie. Patogenie. Manifestări clinice.

13. Diagnostic paraclinic. Tratamentul mielopatiei vasculare cronice..

14. Neurosifilisul. Etiologie. Patogenie. Manifestări clinice.

15. Diagnosticul paraclinic al neurosifilisului.

16. Tratamentul neurosifilisului.

17. Definiția infecției HIV-SIDA.Clasificarea.

18. Cauzele afectării sistemului nervos la pacientul HIV-infectat.

19. Formele clinice.Diagnostic paraclinic.Principii de tratament.

20. Definitia Neuroboreliozei Lyme.

21. Etiologie si patogenia Neuroboreliozei.

22. Manifestările clinice ale Neuroboreliozei.

23. Diagnosticul paraclinic, tratamentul și profilaxia manifestarilor neurologice ale maladiei Lyme.

Literatura recomandată: A. 1, 2, 3 B. 2, 3, 4 C. 2

Modalitatea petrecerii lucrării practice și seminarului

Nr. d/o	Compartimentul lecţiei practice	Durata (min)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.	Prezentarea temei şi planului lecţiei practice. Testarea grilă. Răspuns la întrebările studenţilor, explicaţii suplimentare. Discutarea reperelor teoretice ale temei și verificarea gradului de însușire a subiectelor acesteia. Demonstrarea de către profesor a 2 pacienţi cu afecțiuni ale măduvei spinării. Lucrul în pereche a studenţilor de însuşire unul pe altul a dexterităţilor manuale la temă în sala de studii sub supravegherea şi îndrumarea profesorului. Lucrul studenţilor cu pacienţii în saloane sub supravegherea profesorului. Demonstrarea și discutarea investigațiilor suplimentare la tema discutată (IRM, examen al lichidului cefalorahidian). Verificarea însuşirii dexterităţilor manuale. Rezolvarea de către studenţi în sala de studii a problemelor topice. Bilanţ: profesorul răspunde la întrebări, apreciază şi comentează gradul de activitate a fiecărui student.	3 30 10 40 30 15 45 10 20 15 7

Finalități de studiu

· să definească mielita

· să cunoască clasificarea mielitelor

· să cunoască factorii etiologici ai mielitelor

· să înteleagă mecanismele patogenezei mielitei în funcție de cauză

· să cunoască manifestările clinice ale mielitei

· să identifice diagnosticul topic al leziunii medulare la pacient cu mielită

· să cunoască metodele paraclinice utile în diagnosticul mielitei si să argumenteze utilitatea lor

· să interpreteze rezultatele examenelor de laborator și imagistice sugestive pentru mielită

· să cunoască și să argumenteze diagnosticul diferențial al mielitelor

· să cunoască principiile de tratament al mielitelor

· să defineasca Poliomielita și sindromul post-polio

· să inteleagă patogenia poliomielitei și a sindromului post-polio

· să cunoască manifestările clinice ale poliomielitei

· să demonstreze abilități practice pentru aprecierea semnelor de pareză periferică și semnelor meningiene

· să interpreteze rezultatele examenelor de laborator și imagistice sugestive pentru poliomielită

· să cunoască principiile de tratament ale poliomielitei și sindromului post-polio și importanța măsurilor profilactice

· să definească afecțiunile vasculare medulare acute și cronice, formele clinice ale acestora

· să cunoască particularitățile de vascularizare a măduvei spinării

· să definească factorii de risc și semnificația acestora pentru instalarea afecțiunilor vasculare medulare

· să cunoască cauzele ictusului medular

· să cunoască manifestările clinice ale ictusului medular și mielopatiei vasculare cronice

· să demonstreze abilități de identificare a tulburărilor de motilitate, sensibilitate și sfincteriene la pacientul cu afecțiuni vasculare medulare

· să interpreteze modificările imagistice ale ictusului medular pe imaginile prin rezonanță magnetică nucleară

· să manifeste capacitatea de a efectua diagnosticul diferențial al afecțiunilor vasculare medulare cu alte maladii ale măduvei spinării

· să cunoască principiile de tratament medicamentos și recuperator la pacienții cu afecțiuni vasculare medulare

· să definească neurosifilisul

· să relateze și să inteleagă patogenia neurosifilisului

· să cunoască tabloul clinic al diferitor forme clinice ale neurosifilisului

· să demonstreze abilități de aplicare a testului MMS (mini-mental status) pentru aprecierea tulburărilor cognitive la pacienții cu neurosifilis

· să interpreteze rezultatele investigațiilor de laborator serologice, a lichidului cefalorahidian și imagistice la pacienții cu neurosifilis

· să prescrie tratament la pacientul cu neurosifilis

· să definească noțiunea de HIV-SIDA

· să cunoască clasificarea infectiei HIV

· să cunoască patogenia afectării SN în infecția HIV

· să cunoască formele clinice ale afectării sistemului nervos la pacientul HIV infectat și particularitățile evolutive ale fiecărei forme

· să interpreteze rezultatele investigațiilor paraclinice la pacienții HIV-infectați cu leziuni ale SN

· să demonstreze abilități de comunicare a diagnosticului la pacientul cu HIV-SIDA

· să cunoască principiile de tratament al pacientului HIV- infectat cu diferite leziuni ale SN în funcție de forma clinică

· să definească boala Lyme și Neuroborelioza

· să ințeleagă patogenia bolii și modalitățile de profilaxie a ei

· să cunoască clasificarea Neuroboreliozei

· să cunoască manifestarile clinice ale Neuroboreliozei

· să demonstreze abilități de apreciere a deficitului neurologic la pacientul cu Neuroborelioza

· să demonstreze iscusința în selectarea metodelor necesare de diagnostic paraclinic pentru stabilirea diagnosticului de Neuroborelioza

· să interpreteze rezultatele investigațiilor paraclinice de laborator, electrofiziologice și imagistice la pacientul cu Neuroborelioza

· să prescrie tratament la pacientul cu diagnostic de Neuroborelioza confirmat

Bibliografie

A. Obligatorie:

2. Gavriliuc M. Teste de autoevaluare și autocontrol la neurologie și neurochirurgie, Chișinău: Medicina, 2008. - 432 p.

3. Gavriliuc M. Examen neurologic. -Ch. : S. N., 2012 (”Tipografia-Sirius”). -140 p.

B. Suplimentară:

1. Gherman D. Dictionar de neurologie / D. Gherman, I. Cezar. - Chisinau, 1994. - 224 p. : il.

2. Popa, C. Neurologie / C. Popa. - Bucuresti : National , 1997. - 910 p. : il.

3. Harrison`s Neurology in Clinical Medicine. Editor: Stephen L. Hauser; Associate Editor: Scott Andrew Josephson. 2010, 765 p. Varianta electronică a ediției.

4. Harrison's neurology in clinical medicine ed.: S. L. Hauser. - New York, 2013

5. Neurological examination. Made Easy. Editor: Geraint Fuller. 1999, 219 p.

Surse Internet (la necessitate):

2. http://hinari.usmf.md

5. https://reference.medscape.com/

Tema 12. SCLEROZA MULTIPLĂ. MYASTHENIA GRAVIS. SINDROMUL PARANEOPLAZIC. POTENȚIALE EVOCATE, EXAMENUL ELECTROMIOGRAFIC DE STIMULODETECȚIE: PRINCIPII ȘI UTILITATE CLINICĂ.

Scopul: Studiul maladiilor demielinizante si autoimune ale sistemului nervos. Cunoasterea utilitatii metodelor de diagnostic electroneuromiografic la pacientii cu diverse afectiuni ale sistemului nervos.

Durata lucrării practice/ seminarului: 225 minute.

Întrebări pentru pregătirea individuală

1. Definiția sclerozei multiple

2. Etiopatogenia sclerozei multiple

3. Tabloul clinic și formele de evoluție clinică a sclerozei multiple

4. Criteriile de diagnostic ale sclerozei multiple (McDonald 2010)

5. Tratamentul în exacerbările sclerozei multiple

6. Tratamentul imunomodulator, citostatic si simptomatic în scleroza multiplă

7. Definiția Miasteniei gravis

8. Mecanismele fiziopatogenetice în Miastenie

9. Manifestările clinice ale Miasteniei gravis

10. Diagnosticul Miasteniei

11. Principii de tratament în Miastenia gravis

12. Criza miastenică

13. Tratamentul de urgenţă al crizei miastenice

14. Definiția sindromului paraneoplazic

15. Patogenia sindromului paraneoplazic

16. Manifestările neurologice în cadrul sindroamelor paraneoplazice

17. Diagnosticul sindroamelor paraneoplazice

18. Potențiale evocate: principii și utilitate clinică

19. Examenul electromiografic de stimulodetecție: principii și utilitate clinică.

Literatura recomandată: A. 1,2,3 B. 2,3,4 C. 2

Modalitatea petrecerii lucrării practice și seminarului

Nr. d/o	Compartimentul lecţiei practice	Durata (min)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.	Prezentarea temei şi planului lecţiei practice. Testarea grilă. Răspuns la întrebările studenţilor, explicaţii suplimentare. Discutarea reperelor teoretice ale temei și verificarea gradului de însușire a subiectelor acesteia. Demonstrarea de către profesor a 2 pacienţi cu Scleroza multipla sau/si Miastenia Gravis. Lucrul în pereche a studenţilor de însuşire unul pe altul a dexterităţilor manuale la temă în sala de studii sub supravegherea şi îndrumarea profesorului. Lucrul studenţilor cu pacienţii în saloane sub supravegherea profesorului. Demonstrarea și discutarea investigațiilor suplimentare la tema discutată (ENG, CT şi IRM, examenul lichidului cefalorahidian la Ac anti AchR si benzi oligoclonale). Verificarea însuşirii dexterităţilor manuale. Rezolvarea de către studenţi în sala de studii a problemelor topice. Bilanţ: profesorul răspunde la întrebări, apreciază şi comentează gradul de activitate a fiecărui student.	3 30 10 40 30 15 45 10 20 15 7

Finalități de studiu

· să definească scleroza multiplă

· să explice patogenia în scleroza multipla

· să cunoască criteriile de diagnostic conform McDonald 2010

· să descrie modificările imagistice caracteristice în scleroza multiplă

· să interpreteze testele electrofiziologice în scleroza multiplă (potențiale evocate)

· să descrie formele clinice ale sclerozei multiple

· să cunoască tratamentul simptomatic în acutizări ale sclerozei multiple

· să cunoască posibilitățile de tratament imunomodulator în scleroza multiplă

· să definească Myasthenia Gravis

· să explice patogenia în miastenia gravis cu anticorpi anti acthr și anti-musk

· să descrie tabloul clinic în Miastenia Gravis

· să interpreteze testele electrofiziologice în Miastenia Gravis (emg decrement)

· să definească criza miastenică și criza colinergică

· să cunoască principiile de tratament în Miastenia gravis.

· să definească sindromul paraneoplazic

· să explice mecanismele fiziopatogenetice ale sindromului paraneoplazic

· să cunoască formele de afectare ale sistemului nervos central și periferic în cadrul sindroamelor paraneoplazice

· să cunoască principiile de diagnostic serologic și imagistic în sindroamele paraneoplazice.

Bibliografie

A. Obligatorie:

2. Gavriliuc M. Teste de autoevaluare și autocontrol la neurologie și neurochirurgie, Chișinău: Medicina, 2008. - 432 p.

3. Gavriliuc M. Examen neurologic. -Ch. : S. N., 2012 (”Tipografia-Sirius”). -140 p.

B. Suplimentară:

1. Gherman D. Dictionar de neurologie / D. Gherman, I. Cezar. - Chisinau, 1994. - 224 p. : il.

2. Popa, C. Neurologie / C. Popa. - Bucuresti : National , 1997. - 910 p. : il.

3. Harrison`s Neurology in Clinical Medicine. Editor: Stephen L. Hauser; Associate Editor: Scott Andrew Josephson. 2010, 765 p. Varianta electronică a ediției.

4. Harrison's neurology in clinical medicine ed.: S. L. Hauser. - New York, 2013

5. Neurological examination. Made Easy. Editor: Geraint Fuller. 1999, 219 p.

Surse Internet (la necessitate):

2. http://hinari.usmf.md

5. https://reference.medscape.com/

Tema 13. EPILEPSIA. STAREA DE RĂU EPILEPTIC. TRATAMENTUL INTENSIV. EEG: PRINCIPII ȘI UTILITATE CLINICĂ. PARALIZIA CEREBRALA INFANTILĂ.

Scopul: Însușirea manifestărilor clinice, electrofiziologice și principiilor diagnostice ale crizelor epileptice parțiale și generalizate. Cunoașterea principiilor de tratament acut și de susținere al epilepsiei. Studiul simptomelor clinice, metodelor de diagnostic și tratament al paraliziei cerebrale infantile.

Durata lucrării practice/ seminarului: 225 minute.

Întrebări pentru pregătirea individuală

1. Clasificarea epilepsiei şi crizelor epileptice.

2. Manifestările clinice şi electrofiziologice ale crizelor epileptice generalizate.

3. Manifestările clinice şi electrofiziologice ale crizelor epileptice parţiale.

4. Epilepsia de lob temporal. Manifestările clinice, diagnosticul, tratamentul.

5. Principiile şi algoritmul de tratament аl epilepsiei.

6. Starea de rău epileptic. Tratamentul intensiv.

7. Paralizia cerebrală infantilă: etiologia, formele clinice şi tratamentul.

Literatura recomandată: A: 1, 2, 3, B: 1, 2, 3, 4, 5, 6.

Modalitatea petrecerii lucrării practice și seminarului

Nr. d/o	Compartimentul lecţiei practice	Durata (min)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.	Prezentarea temei şi planului lecţiei practice. Testarea grilă. Răspuns la întrebările studenţilor, explicaţii suplimentare. Discutarea reperelor teoretice ale temei și verificarea gradului de însușire a subiectelor acesteia. Demonstrarea de către profesor a 2 pacienţi cu epilepsie sau crize epileptic. Alternativ, prezentarea unor cazuri clinice tipizate. Lucrul în pereche a studenţilor de însuşire unul pe altul a dexterităţilor manuale la temă în sala de studii sub supravegherea şi îndrumarea profesorului. Lucrul studenţilor cu pacienţii în saloane sub supravegherea profesorului. Demonstrarea și discutarea investigațiilor suplimentare la tema discutată (EEG, video-EEG monitoring). Verificarea însuşirii dexterităţilor manuale. Rezolvarea de către studenţi în sala de studii a problemelor de situație (cazuri clinice). Bilanţ: profesorul răspunde la întrebări, apreciază şi comentează gradul de activitate a fiecărui student.	3 30 10 40 30 15 45 10 20 15 7

Finalități de studiu

· să definească crizele convulsive

· să definească epilepsia

· să cunoască clasificarea crizelor convulsive

· să înțeleagă mecanismele epileptogenezei

· să cunoască manifestările clinice ale epilepsiei

· să manifeste capacitatea de a efectua diagnosticul diferențial al stărilor de pierdere a conștienței

· să explice modificările electrofiziologice ale crizelor convulsive generalizate și focale

· să definească starea de rău epileptic

· să cunoască principiile și algoritmul de tratament al epilepsiei

· să cunoască algoritmul de tratament al stării de rău epileptic

· să definească epilepsia de lob temporal

· să cunoască manifestările clinice în epilepsia de lob temporal

· să prescrie tratament în epilepsia de lob temporal

· să definească paralizia cerebrală infantilă (PCI)

· să cunoască etiologia și formele clinice ale PCI

· să demonstreze abilități de identificare a tulburărilor de motilitate, sensibilitate, nervi cranieni și a funcțiilor cognitive superioare la pacientul cu PCI

Bibliografie

A. Obligatorie:

2. Gavriliuc M. Teste de autoevaluare și autocontrol la neurologie și neurochirurgie, Chișinău: Medicina, 2008. - 432 p.

3. Gavriliuc M. Examen neurologic. -Ch. : S. N., 2012 (”Tipografia-Sirius”). -140 p.

B. Suplimentară:

1. Gherman D. Dictionar de neurologie / D. Gherman, I. Cezar. - Chisinau, 1994. - 224 p. : il.

2. Popa, C. Neurologie / C. Popa. - Bucuresti : National , 1997. - 910 p. : il.

3. Harrison`s Neurology in Clinical Medicine. Editor: Stephen L. Hauser; Associate Editor: Scott Andrew Josephson. 2010, 765 p. Varianta electronică a ediției.

4. Harrison's neurology in clinical medicine ed.: S. L. Hauser. - New York, 2013

5. Neurological examination. Made Easy. Editor: Geraint Fuller. 1999, 219 p.

Surse Internet (la necessitate):

2. http://hinari.usmf.md

5. https://reference.medscape.com/

Tema 14. AFECȚIUNILE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC. RADICULOPATIA DISCOGENĂ. SINDROMUL GUILLAIN-BARRE. POLINEUROPATIILE. PLEXOPATIA BRAHIALĂ. NEUROPATIILE MEMBRULUI SUPERIOR ȘI INFERIOR. SINDROAME DE TUNEL. ENG: PRINCIPII ȘI UTILITATE CLINICĂ.

Scopul: Studiul principiilor de organizare anatomică și fiziologică a sistemului nervos periferic. Cunoașterea formelor clinice de afectare a sistemului nervos periferic, principiilor diagnostice și de tratament.

Durata lucrării practice/ seminarului: 225 minute.

Întrebări pentru pregătirea individuală

1. Repere anatomice și fiziologice de organizare a sistemului nervos periferic (SNP).

2. Plexopatia brahială. Definiție. Forme clinice. Etiologie. Tablou clinic. Diagnostic paraclinic și tratament.

3. Neuropatiile membrului superior și inferior. Sindroame de tunel. Etiologie. Tablou clinic. Diagnostic paraclinic și tratament.

4. Radiculopatia discogenă. Etiologie. Tablou clinic. Diagnostic paraclinic și tratament.

5. Polineuropatiile: diabetică, alcoolică, în intoxicații cu substanțe fosfororganice. Etiologie. Patofiziologie. Tablou clinic. Diagnostic paraclinic și tratament.

6. Sindromul Guillain-Barre. Etiologie. Patofiziologie. Tablou clinic. Diagnostic paraclinic și tratament.

7. Electroneurografia (ENG): principii și utilitate clinică.

Literatura recomandată: A: 1, 2, 3, B: 1, 2, 3, 4, 5, 6.

Modalitatea petrecerii lucrării practice și seminarului

Nr. d/o	Compartimentul lecţiei practice	Durata (min)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.	Prezentarea temei şi planului lecţiei practice. Testarea grilă. Răspuns la întrebările studenţilor, explicaţii suplimentare. Discutarea reperelor teoretice ale temei și verificarea gradului de însușire a subiectelor acesteia. Demonstrarea de către profesor a 2 pacienţi cu afecțiuni ale SNP. Lucrul în pereche a studenţilor de însuşire unul pe altul a dexterităţilor manuale la temă în sala de studii sub supravegherea şi îndrumarea profesorului. Lucrul studenţilor cu pacienţii în saloane sub supravegherea profesorului. Demonstrarea și discutarea investigațiilor suplimentare la tema discutată (ENG). Verificarea însuşirii dexterităţilor manuale. Rezolvarea de către studenţi în sala de studii a problemelor de situație (cazuri clinice). Bilanţ: profesorul răspunde la întrebări, apreciază şi comentează gradul de activitate a fiecărui student.	3 30 10 40 30 15 45 10 20 15 7

Finalități de studiu

· să cunoască particularitățile anatomice și fiziologice de organizare a SNP

· să cunoască clasificarea afectiunilor sistemului nervos periferic

· să definească formele clinice ale plexopatiei brahiale

· să cunoască etiologia plexopatiei brahiale

· să cunoască etiologia și manifestările clinice ale neuropatiilor membrului superior și inferior

· să cunoască etiologia și manifestările clinice ale radiculopatiei discogene

· să definească polineuropatiile, clasificarea acestora

· să cunoască etiologia, mecanismele patofiziologice de afectare a nervilor periferici

· să cunoască manifestările clinice ale polineuropatiilor

· să aprecieze utilitatea examenului lichidului cefalorahidian în diagnosticul polineuropatiei demielinizante inflamatorii acute (sindromului Guillain-Barre)

· să demonstreze abilități de stabilire a diagnosticului topografic în cadrul afectării SNP

· să demonstreze abilități practice pentru aprecierea semnelor de pareză periferică

· să definească principiile și utilitatea examenului electrofiziologic prin electroneurografie în diagnosticul maladiilor SNP

· să integreze rezultatele examenului clinic și paraclinic în stabilirea diagnosticului de afectare a SNP

· să cunoască principiile de tratament medicamentos și recuperator al maladiilor SNP

Bibliografie

A. Obligatorie:

2. Gavriliuc M. Teste de autoevaluare și autocontrol la neurologie și neurochirurgie, Chișinău: Medicina, 2008. - 432 p.

3. Gavriliuc M. Examen neurologic. -Ch. : S. N., 2012 (”Tipografia-Sirius”). -140 p.

B. Suplimentară:

1. Gherman D. Dictionar de neurologie / D. Gherman, I. Cezar. - Chisinau, 1994. - 224 p. : il.

2. Popa, C. Neurologie / C. Popa. - Bucuresti : National , 1997. - 910 p. : il.

3. Harrison`s Neurology in Clinical Medicine. Editor: Stephen L. Hauser; Associate Editor: Scott Andrew Josephson. 2010, 765 p. Varianta electronică a ediției.

4. Harrison's neurology in clinical medicine ed.: S. L. Hauser. - New York, 2013

5. Neurological examination. Made Easy. Editor: Geraint Fuller. 1999, 219 p.

Surse Internet (la necessitate):

2. http://hinari.usmf.md

5. https://reference.medscape.com/

Tema 15. AFECȚIUNILE NEUROLOGICE CU TRANSMITERE (PREDISPOZIȚIE) EREDITARĂ: DISTROFIILE MUSCULARE PROGRESIVE, AMIOTROFIILE NEURALE, MIOTONIILE. BOALA WILSON. BOALA STRUMPELL.

Scopul: Studierea patologiilor neurologice cu transmitere ereditare. Recunoașterea patternurilor de transmitere a maladiilor ereditare. Insușirea utilității testelor de genetică medicală în stabilirea diagnosticului și pronosticului maladiilor ereditare neurologice.

Durata lucrării practice/ seminarului: 225 minute.

Întrebări pentru pregătirea individuală

1. Ce reperezintă maladiile ereditare?

2. Care sunt tipurile de transmitere a bolilor ereditare?

3. Distrofiile musculare, manifestări clinice, metode de diagnostic, tratament și pronostic.

4. Miotonii, particularități clinice, mod de transmitere, diagnostic și tratament.

5. Metabolismul cuprului în organism, boala Wilson.

6. Maladia Strumpell, tipul de transmitere, diagnostic și tratament.

Literatura recomandată: A: 1, 2, 3, B: 1, 2, 3, 4, 5.

Modalitatea petrecerii lucrării practice și seminarului

Nr. d/o	Compartimentul lecţiei practice	Durata (min)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.	Prezentarea temei şi planului lecţiei practice. Testarea grilă. Răspuns la întrebările studenţilor, explicaţii suplimentare. Discutarea reperelor teoretice ale temei și verificarea gradului de însușire a subiectelor acesteia. Demonstrarea de către pedagog a 2 pacienţi cu afecțiuni ereditare, sau, alternativ, a cazurilor clinice Lucrul în pereche a studenţilor de însuşire unul pe altul a dexterităţilor manuale la temă în sala de studii sub supravegherea şi îndrumarea profesorului. Lucrul studenţilor cu pacienţii în saloane sub supravegherea profesorului. Demonstrarea și discutarea investigațiilor suplimentare la tema discutată (Electromiografia, testarea genetică). Verificarea însuşirii dexterităţilor manuale. Rezolvarea de către studenţi în sala de studii a problemelor de situație (cazuri clinice). Bilanţ: profesorul răspunde la întrebări, apreciază şi comentează gradul de activitate a fiecărui student.	3 30 10 40 30 15 45 10 20 15 7

Finalități de studiu

· să cunoască clasificarea maladiilor ereditare ale sistemului nervos

· să definească tipurile de transmitere în diverse maladii ereditare ale sistemului nervos

· să cunoască formele clinice ale miopatiilor, amiotrofiilor neurale, miotoniilor

· să cunoască formele clinice ale bolii Wilson

· să demonstreze abilități practice pentru aprecierea semnelor de pareză periferică și centrală, semnelor de afectare a ganglionilor bazali, manevrelor clinice de identificare a maladiei musculare (miopatiei, miotoniei)

· să efectueze diagnosticul diferential al distrofiilor musculare progresive, amiotrofiilor neurale (neuropatiilor senzo-motorii), miotoniei

· să efectueze diagnosticul diferential al tulburărilor extrapiramidale în cadrul bolii Wilson cu alte maladii extrapiramidale ereditare și dobândite

· să definească investigațiile utilizate în neurologie pentru diagnosticul maladiilor cu transmitere ereditară (teste de laborator, teste genetice, examen electrofiziologic)

Bibliografie

A. Obligatorie:

2. Gavriliuc M. Teste de autoevaluare și autocontrol la neurologie și neurochirurgie, Chișinău: Medicina, 2008. - 432 p.

3. Gavriliuc M. Examen neurologic. -Ch. : S. N., 2012 (”Tipografia-Sirius”). -140 p.

B. Suplimentară:

1. Gherman D. Dictionar de neurologie / D. Gherman, I. Cezar. - Chisinau, 1994. - 224 p. : il.

2. Popa, C. Neurologie / C. Popa. - Bucuresti : National , 1997. - 910 p. : il.

3. Harrison`s Neurology in Clinical Medicine. Editor: Stephen L. Hauser; Associate Editor: Scott Andrew Josephson. 2010, 765 p. Varianta electronică a ediției.

4. Harrison's neurology in clinical medicine ed.: S. L. Hauser. - New York, 2013

5. Neurological examination. Made Easy. Editor: Geraint Fuller. 1999, 219 p.

Surse Internet (la necessitate):

2. http://hinari.usmf.md