NERVUL PERIFERIC: ANATOMIE, FIZIOLOGIE, SEMNE CLINICE ȘI ELECTROFIZIOLOGICE DE AFECTARE

TOATE PRELEGERILE
EXAMEN
ORAR PRELEGERI
PLAN SEMINARE
FIȘĂ DE OBSERVAȚIE
DEXTERITĂȚI MANUALE
RECOMANDĂRI METODICE




Anatomia și fiziologia Rădăcinile constituie partea intrarahidiană a nervilor spinali și numără 31 de perechi: 8 cervicale, 12 toracice, 5 lombare, 5 sacrate și 1 coccigiană. Rădăcinile sunt de 2 feluri: - anterioară: fibrele axonale ale neuronului motor periferic - posterioară: fibrele axonale ale neuronului senzitiv, situat în ganglionul spinal, ce intră în MS la nivelul șanțului colateral posterior. Ambele rădăcini se unesc la ieșirea din gaura de conjugare, formând nervul rahidian. La ieșirea din gaura conjugare, rădăcinile se despart în 2 ramuri terminale: plex cervico-dorsal (C5-D2), și plex lombo-sacral (L3-S3). În regiunea dorsală acestea formează nervii intercostali. Plexurile nervoase formează nervii periferici, care conține fibre senzitive, motorii și vegetative. Rădăcinile senzitive au distribuție cutanată sub formă de benzi (dermatomi).

Afecțiunile SNP Clinic - nevralgii: iritarea nervilor, păstrând funcția (simptom de bază durerea) - nevrite (neuropatii): tulburări motorii sau senzitivo-motorii și vegetative, funcția dereglată Topografic - radiculopatii, funiculopatii, gangliopatii Nevritele pot fi: mono, multi și polinevrite Etiologic - exogen, endogen, primar și secundar