10 NEUROINFECȚIILE

TOATE PRELEGERILE
EXAMEN
ORAR PRELEGERI
PLAN SEMINARE
FIȘĂ DE OBSERVAȚIE
DEXTERITĂȚI MANUALE
RECOMANDĂRI METODICE

NEUROINFECTIILE

Infecţiile sistemului nervos

Problemă de importanţă majoră

A 1 • • 1 W

in medicina moderna.

EPISTARE CAT MAI PRECOCE!!!

Debutează non-specifîc, fără semne de implicare a sistemului nervos.

Scopul principal: depistarea cât mai precoce şi instituirea cât mai rapida a tratamentului.

TRATAMENT CÂT MAI RAPID!!!

BARIERA

IMUNĂ

CONTAMINAREA

1) Prima întâlnire.

2) În timpul naşterii.

3) Endo- şi exogenă.

FACTORII DE RISC AI INFECŢIEI INTRASPITALICESTI ’

___________O ’

1. Leziunile pielii

intervenţii chirurgicale^ dermathe traume^ arsuri sau opăriri

2. Deteriorarea mucoasei

medicamente ( chimioterapie ^ anticancer^ inhibitori H2... ) stomathe infecţie virală^ translocare bacteriană ^ sepsis

3. Malnutriţie

hypoproteinemie^ deficienţă de vitamine^ alcoolism

4. Utilizare de substanţe artificiale

drenuri, catetere^ tub endotrahial, tub uretral

5. Încetinirea circulaţiei sanguine decubităţL ulceraţii

9 9

6. Disfuncţia sistemului reticuloendotelial

ciroză hepatică^ post splenectomie

7. Reducerea imunităţii

anti cancer ^ boala canceroasă^ HIV DZ^ hormoni steroizi

BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI

NERVOS

CLASIFICARE IN FUNCŢIE DE SUBSTRATUL ANATOMIC PREPONDERENT AFECTAT:

SUBSTRATUL ANATOMIC DENUMIREA AFECŢIUNII

Sistem nervos periferic somatic Mononevrită Multinevrită Polinevrită Plexită Funiculită Ganglionită Radiculită Poliradiculonevrită

BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI

NERVOS

CLASIFICARE ÎN FUNCŢIE DE SUBSTRATUL ANATOMIC PREPONDERENT AFECTAT:

SUBSTRATUL ANATOMIC DENUMIREA AFECŢIUNII

Meninge spinal şi/sau cerebral Meningită Leptomeningită Arahnoidită Pahimeningită Leptopahimeningită

SYPHIIITIC MENINGO ENCEPHAIITIS WIÎH PERIVAiCUlAR INFIITRATION

SECTION OP THORACIC CORD IN TASES DORSAIIS

NERAl PARESIS - ASTROCYTOSIS IN CORTEX REACTION TO IOSS OF NERVE CEUS AU INSERT SHOWS SPIROCMETES IN BRAIN

BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI

NERVOS

CLASIFICARE ÎN FUNCŢIE DE SUBSTRATUL ANATOMIC PREPONDERENT AFECTAT:

SUBSTRATUL ANATOMIC DENUMIREA AFECŢIUNII

Parenchim cerebral Encefalită Polioencefalită Leucoencefalită Panencefalită

Parenchim medular Mielită Transversă Diseminată Poliomielită

BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI

NERVOS

CLASIFICARE ÎN FUNCŢIE DE SUBSTRATUL ANATOMIC PREPONDERENT AFECTAT:

SUBSTRATUL ANATOMIC DENUMIREA AFECŢIUNII

Parenchim cerebral şi medular Encefalomielită

Meninge şi parenchim cerebral şi/sau medular Meningoencefalită Meningomielită Meningoencefalomielită

D-S. — Svb-Ovrc

BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI

NERVOS

CLASIFICARE ÎN FUNCŢIE DE SUBSTRATUL ANATOMIC PREPONDERENT AFECTAT:

SUBSTRATUL ANATOMIC DENUMIREA AFECŢIUNII

Patul vascular cerebral şi/sau medular Vasculită Arteriită Flebită Pahimeningită Sinusită (cerebrală)

AGENŢII INFECTIOSI

5 5

Înalt patogeni

Condiţionat patogeni

Nepatogeni

AGENŢII INFECŢIOŞI

sunt organisme din mediul înconjurător, capabile sa pătrundă şi să se multiplice in organismul uman, provocând variate reacţii patologice: inflamatorii, degenerative, imunologice.

DENUMIREA GERMENILOR PRINCIPII de CLASIFICARE

VIRUSURI Virusuri ADN (parvoviridae, papovaviridae, adenoviridae, herpetoviridae, poxviridae, hepanaviridae) Virusuri ARN (reoviridae, picornaviridae, togaviridae, bunzaviridae, coronaviridae, ortomyxoviridae, paramyxoviridae, rabdoviridae, arenaviridae, retroviridae) Virusuri neclasificate

CHLAMIDII Chlamydia psittaci Chlamydia trachomatis

AGENŢII INFECŢIOŞI

unii sunt patogeni sau pot deveni patogeni, alţii numai în anumite condiţii (patogenitate condiţionată), iar cu alţii organismul uman poate

conveţui.

DENUMIREA GERMENILOR PRINCIPII de CLASIFICARE

MICOPLASME Familia Mycoplasmataceae Familia Acholeplasmae

RICKETSII Genul Ricketsia Genul Coxiella Genul Rochalimea

BACTERII Sunt orânduite în mai multe părţi, ordine, familii, genuri şi specii, ţinând seama de următoarele criterii: configuraţie (coci, bacili, forme curbate), proprietăţi tinctoriale (grampozitivi, graminegativi, tulpini acidorezistente), toleranţă la oxigen (anaerobi, facultativ anaerobi şi aerobi), mobilitate, capsulogeneză, sporogeneză.

Streptococcus pneumoniae

Staphylococcus aureus

Pseudomonas aerginosa Mucoid type form biofilm

Pseudomonas aerginosa Unmucoid type Phagocyted by neutrophil

AGENŢII INFECŢIOŞI

PRIONII:

Particulă proteinică cu caracter infecţios

DENUMIREA GERMENILOR PRINCIPII de CLASIFICARE

FUNGI Genul Candida, Histoplsma capsulatum, Cryptococcus neoformans, Coccidioides immitis, Actinomyces israelii, genul Nocardia, genul Aspergillus etc.

PROTOZOARE Intestinale (Entamoeba histolytica, Balantidium coli, Giardia lamblia etc.). Protozoare care parazitează sângele şi organele hematopoietice (Plasmodium, Babesia, Leishmania). Protozoare care afectează ţesuturi profunde (Toxoplasma, Pneumocystis carinii).

METAZOARE Trichinella spiralis, Schistosoma, Ancylostoma duodenalis şi Necator americanus, Strongyloide etc.

Circulaţia lichidului cefalorahidian

A.G.

AS.

C.C.-M.

C.l.

C.P.l.V.

C.P.V.3

C.P.V.4

C.S.

F.L.

F.M.

G.C.V.

I.F.

SAS

S.C.V.

S.S.S.

«— Arochnoid

— Arachnoidol Granulafion

— Aqueduct of Sylvius

— Cisterna Cerebello-Medullaris

— Cisterna Intorpoduncularis

— Choroid Plexus of lateral Ventricle

— Choroid Plexus of 3rd Ventricle

— Choroid Plexus of 4th Ventricle

— Cisterna Superior

— Dura Mater

—• Foramen of Luschka

— Foramen of Magendie

— Greot Cerebral Vein

— Interventricular Foramen (Monro)

— Subarachnoid Space

— Superior Cerebral Vein

— Superior Sagittal Sinus

CIBA

3. Prin gaura interventriculara (Monro) LCR pătrunde în ventricolul 3 apoi prin apeductul Sylvius trece în ventricolul 4

1. Plexul choroid secretă cea mai mare parte a LCR

2. LCR intra în

ventriculii

laterali

A. — Arachnoid

A.G. — Arachnoidol Granulation

Superior Sagittal Sinus

A S. — Aqueduct of Sylvius

Cisterna Cerebello-Medullaris

C.l. — Cisterna Intorpoduncularis

Choroid Plexus of lateral Ventricle

Choroid Plexus of 3rd Ventricle

C P.V.3

Choroid Plexus of 4th Ventricle

C P.V.4

C.S. — Cisterna Superior

D. — Dura Mater

F.L. —■ Foramen of Luschka

Foramen of Magendie

F.M

Greoi Cerebral Vem

G.C V

Interventricular Foramen (Monro)

S-A.S. — Subarachnoid Space

Superior Cerebral Vei

SC V

S.S.S.

4. Ieşirea LCR în spaţiul subarahnoidian:

(1) Prin gaura Magendie din acoperişul venticolului 4 LCR pătrunde în cisterna magna sau în cisterna cerebello-medullaris,

(2) prin ambele găuri Luschka (situate la porţiunile laterale extreme ale ventricolului 4 LCR pătrunde în cisterna pontis,

(3) din cisterna magna LCR trece peste emisferele cerebeloase în cisterna superior.

i -c:c

CIBA

5. Din cisterna pontis LCR este directionat in cisterna interpeduncularis si in cisterna chiasmaticus. Din aceste emisfere LCR spala suprafeţele externe ale ambelor emisfere, intra in spatiul interemisferial de-a lungul emisferei longitudinale, deasupra corpus callosum, de-alungul fisurei Sylviene si deasupra lobilor temporali.

In final, LCR ajunge la villii arachnoidali, unde prin calea de osmos se varsa în sinusurile venoase durale mari, în particular în cel sagital superior.

A. — AG. — AS. — C.C.-M. — C.l. — C.P.l.V. — C.P.V.3 — C.P.V.4 — C.S. — D. — F.L. — F.M. — G.C.V. — I.F. — SAS. — S.C.V. — S.S.S. —

Arachnoid

Arachnoidal Granulafion Aqueduct of Sylvius Cisterna Cerebello-Medullaris Cisterna Intorpoduncularis Choroid Plexus of lateral Ventricle Choroid Plexus of 3rd Ventricle Choroid Plexus of 4lh Ventricle Cisterna Superior Dura Mater Foramen of Luschka Foramen of Magendie Great Cerebral Vein Interventricular Foramen (Monro) Subarachnoid Space Superior Cerebral Vein Superior Sagittal Sinus

i -c:C

CIBA

BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI

NERVOS

CLASIFICARE ÎN FUNCŢIE DE EVOLUŢIE:

• acute

• subacute

• cronice (infecţii persistente)

PERIOADELE SUCCESIVE:

• invazia (debut brusc, gradat sau lent)

• perioada de stare (manifestările esenţiale: simptome, semne, sindroame, complicaţii)

• perioada de declin

• perioada de convalescenţă

TERMINAREA BOLII: vindecare, cronizare, deces.

EVOLUŢIA INFECŢIEI

• După aspectul evolutiv, infecţiile sunt :

> Infecţiile acute: evoluează într-un timp limitat, rezultatul fiind în general vindecarea. Exemple: bolile infecto-contagioase ale copilăriei (rujeolă, varicelă, rubeolă, orellion etc.).

> În infecţiile cronice: agentul patogen acţionează timp îndelungat în organism. Ele rezultă fie din cronicizarea unei infecţii acute (hepatita B), fie în urma infecţiei cu germeni care dau boli cu evoluţie cronică (tuberculoză, sifilis, lepră etc.).

> Infecţiile latente : agentul infecţios se găseşte în organism pentru o perioadă îndelungată, se înmulţeste intermitent şi produce recidive (infecţia herpetică).

> Infecţiile lente: afectează încet şi progresiv sistemul nervos central. Unele sunt de natură virală, ca, de exemplu, panencefalita subacută sclerozantă produsă de virusul rujeolic.

NOŢIUNI DE EPIDEMIOLOGIE A

INFECŢIILOR

■ Epidemiologia bolilor infecţioase se ocupă cu studiul apariţiei, etiologiei, răspândirii şi profilaxiei acestora. In funcţie de spaţiu şi timp, infecţiile apar:

> sporadic: cazuri izolate necorelate în timp şi spaţiu;

> epidemic: cazuri numeroase ce apar într-un timp scurt şi într-o zonă geografică limitată (holeră, febră tifoidă, ciumă);

> pandemic: cazuri foarte numeroase într-o perioadă de timp fără limite geografice (pandemiile de gripă, SIDA);

> endemic: cazuri relativ frecvente, limitate în spaţiu şi nelimitate în timp.

NOŢIUNI DE EPIDEMIOLOGIE A

INFECŢIILOR

Noţiunile cele mai importante legate de epidemiologia

infecţiilor sunt:

> morbiditatea: numărul de îmbolnăviri noi la un număr dat de locuitori (10.000, 100.000);

> incidenţa: numărul de îmbolnăviri noi într-o perioadă dată de timp;

> prevalenţa: număr de infecţii la un moment dat într-o colectivitate;

> mortalitate: numărul deceselor printr-o anumită infecţie raportată la un anumit număr de locuitori;

> letalitate: numărul de decese raportat la numărul de persoane infectate;

> index de manifestare: numărul de boli clinic aparente raportat la numărul total de persoane infectate.

Conceptul de iceberg

BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI

NERVOS

EXAMENUL NEUROLOGIC

• Sindromul meningian

• Rahialgia / Radiculalgia

• Meningo-radiculoalgia

• Lezare morofuncţională de nervi cranieni

• Simptomatologie cerebrală de focar (neuropsihică)

MENINGITA Prezentare clinică

Meningitele se pot manifesta sub formă de maladie acută care progresează rapid în decurs de câteva ore sau sub formă subacută care progresează în decurs de câteva zile.

TRIADA MENINGITICĂ CLASICĂ:

1. Febră.

2. Cefalee.

3. Redoare occipitală.

MENINGITELE

Meningita este o inflamaţie a leptomeningelui cu infectarea lichidului cefalorahidian în spaţiul subarahnoidian al creierului, măduvei spinării şi în sistemul ventricular.

Triada meningitică „modernă”:

1) Semne şi smptome generale de infecţie:

febră, cefalee, foto-, fonofobie, greţuri, vomă etc.

2) Prezenţa sindromului meningian:

redoarea cefei, semnele Kernig, Brudzinski superior, mediu, inferior

3) Modificări specifice ale lichidului cefalo-rahidian:

sindrom licvorean meningitic: creşterea atît a numărului de celule, cât şi a conţinutului de proteine comparativ cu indici normali

CLASIFICAREA MENINGITELOR

I. Patogenic:

- primare (mernngococică, pneumococica, coreomeningita limfocitară)

- secundare (otogene, sinusogene, posttraumatice, în cadrul unor infecţi

aşa ca tuberculoza, sifilisul, oreionul etc.)

II. Evolutiv:

- acute: meningococică, pneumococică, enterovirale, micoplasmică

- subacute: sifilitică, tuberculoasă

- cronice: brucelozică, borelică, sarcoidozică

III. După conţinutul exudatului:

- purulente: meningococică, pneumococică, streptococică

- seroase: enterovirală, herpetică, urliană, tuberculoasă, sifilitică

IV. Etiologic:

meningococică, pneumococică, enterovirală, herpetică, sifilitică etc.

Particularităţile meningitei meningococice

SEMNELE DE

IRITATIE

MENINGIANA

REDOAREA CEFEI

BRUDZINSKI

- superior

- mediu

- inferior

Semnul Brudzinski superior

KERNIG

BECHTEREW

MENDEL

LESSAJ

etc.

Semnul Kernig

DE CE?

Warum?

rtoHeMy?

Adhnrans ./îcton Tighl junction £

PATOGENIA

Badaria

\ tT:f

Blood

Brntn

NOUtrCOhil

AflVOCMI

■■ -I,!

HOR RBCm

Responses Sytokines Oomokinos ROS/NO MMP/TAC6 EAA Endothefcns Gaspascs

cyk unea

Chan flama

106 NO

MMP/TACE

EAA

Lodo^-e-ms

NP-kB

Nourotoxcity

Nouronol njury

Na ture Revtows | Nouroaoenc©

Sensitizarea

• Stimulările intense, repetate sau prelungite aplicate ţesuturilor deteriorate sau inflamate reduc pragul de activare a receptorilor, fecvenţa de generare a impulsurilor devine aceiaşi pentru toate intensităţile stimulatoare.

• Mediatorii inflamaţiei: bradykinina, factorul de proliferare nervoasă, unele prostaglandine şi leukotriene contribuie acestui proces, care se numeşte sensitizare.

A. Activarea primară. B. Activarea secundară.

Receptorii silenţioşi devin activi:

Primary activation

Secondary activation

PUNCŢIA

LOMBARĂ

COMPLICAŢII

MAJORE:

- herniere cerebrală

- leziuni ale măduvei spinării sau ale rădăcinilor nervoase

- hemoragii

- infectări

COMPLICAŢII MINORE: dureri în locul puncţiei

- cefalee post-puncţie

- durere radiculară

- amurţeli

Poziţionarea în decubit lateral

ALGORITMUL

de diagnostic al pacientului cu suspiciu la meningită

1) semne şi simptome generale de infecţie + 2) semne meningiene pozitive

Examenul fundului de ochi

Edem papilar?

isă

CT sau RMN (de preferinţă)

r 1 Proces înlocuitor de spaţiu f * Encefalită? ADEM?

EVALUARE 1 (protocol) - [ EVALUARE (protocol)

REEVALUARE

(protocol)

Puncţie lombară

Sindrom licvoreean meningitic?

Meningită

BACTERIANĂ

(protocol)

Meningită

VIRALĂ

(protocol)

1 Caracteristici Meningita aseptică Meningita purulentă

Incidenţa Mortalitate Etiologie 11 caz /100 000 populaţie 551% virusuri: -enterovirusuri: ECHO, Coxackie -virus urlian -herpetice: VHS-2,1, CMV, EBV -virus coreomeningitei limfocitare -HIV bacterii: M, tuberculosis, Mycoplasma pneumoniae, T, pallidum, B. burgdorferi oaraziti: soecii Acanthamoeba. Taenia solium funai: Criotococcus neoformans. Candida Asoeraillus 2,5 - 4,6 caz /100 000 pop. 25% bacterii: Neisseria meningitidis -Streptococcus pneumoniae Hemophilus influenzae -Listeria monocytogenes -Staphylococcus aureus

Caracteristici Meningita aseptică Meningita purulentă

P ( ( °atogenie calea de contaminare -Muşcătură -înţepătură -Contact -Inhalare -Ingestie - Aeriană sau salivă (colonizarea nazofaringelui —► invadarea epiteliului nazofaringelui —► invazie sanguina —► traversarea barierei hematoencefalice —► pătrundere LCR) - Infecpe parameningeană (otogenă, sinusogenă, odontogenă) - Afectarea barierei hematoencefalice (traumatică, iatrogenă chirurgicală)

Contrast enhanced Ti-weighted MR image of patient with meningitis. Diffuse pial meningeal enhancement.

Caracteristici Meningita aseptică Meningita purulentă

(virală)

Manifestări clinice

febră ++ +++

cefalee ++ +++

nausee, vomă + +

alterarea conştientei rar +++ (75%)

accese convulsive ocazional ++ (40%)

afectare de n.cranieni rar + +

(nn. VI, III, VII, II) sindrom HIC + ++ +

erupţii cutanate rar (herpetice, zosteriene) peteşii (M. meningococică, stafilococică, streptococică)

Semne meninaiene

redoarea cefei semnul Kernig semnul Brudzinski (superior, mediu, inferior) ++ +++

Caracteristica LCR Norma Meningita aseptică (virală) Meningita purulentă

Culoarea incolor incolor galben-verzuie

Transparenţa transparent transparent tulbure

Presiunea (mm col H2O) 80-200 200-300 400

Proteine (oi\) 0,15 - 0,33 0,66-1,0 1-5

Elemente celulare (1 ml) 5-7 300 - 900 10 000-25 000

limfocite 5 80% 15%

neutrofile 2 20% 85%

eozinofile - - -

Glucoza (mmol/l) 0,7-3,0 (1/2 din 0,7-0,3 0,2

glucoza sângelui)

Cloruri (g/l) 7,0-7,5 7,0 7,0

Caracteristici Meningita aseptică (virală) Meningita purulentă

Examene complementare

Hemoleucograma + +

Hemocultura - +

Examen serologic + -

Izolarea virusului, PCR + -

Tomografia când sunt semne de focar, când sunt semne de focar,

computerizată (CT) sindrom de hipertensiune sindrom HIC, suspecţie de

Rezonanţa magnetică nucleară (RMN) intracerebrală (HIC) abces cerebral

Complicaţiile meningitelor:

> Hidrocefalie comunicantă

> Infarcte cerebrale (arterite)

> Tromboze septice a sinusurilor venoase

> Empiem

> Sindrom HIC cu risc major de angajare cerebrală

> Afectarea nervilor cranieni

> Hipoacuzie sensorineurală

> Septicemie secundară

Ti-weighted MRI of brain demonstrates diffuse enhancement of the meninges in viral meningoencephalitis.

Meningococcal meningitis: Grossly purulent exudate is seen in the leptomeninges.

BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI

NERVOS

REGULI DE BAZĂ ÎN TERAPIA ANTIMICROBIANĂ

• Diagnostic corect (diagnostic clinic rapid prezumtiv)

• Stabilirea necesităţii tratamentului antimicrobian

Caracteristici Meningita aseptică Meningita purulentă

Tratament

Empiric - Ampicilină 12 g/zi i/v, Penicilina G 24 mln U/zi i/v

Specific Aciclovir 30 mg/kg/zi în 3 prize (VHS-2,1, EBV), triterapie antiretrovirală (HIV) Penicilina G 24 mln U/zi, cefalosporine gen.III: Ceftriaxona 4g/zi, Cefotaxim 12 g/zi, cefalosp. gen. III + Vancomicina

Simptomatic analgezice, antipiretice antiemetice monitorizare electrolitică corticosteroizi analgezice, antipiretice, antiemetice monitorizare electrolitică tratamentul sindromului HIC controlul sindromului convulsiv

BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI NERVOS

TRATAMENTUL ANTIMICROBIAN

EMPIRIC

Factorul luat în consideraţie Antibioticul

J 5 - 50 ani Cefotaxim sau ceftriaxon (+ ampicilină în caz de suspiciu la listerioză), benzilpenicilină, chloramfenicol

> 50 ani Ampicilină+cefotaxim sau ceftriaxon

Imunosupresie Vancomicină+ampicilină+ceftazidim

Traumatism de bază craniană Cefotaxim sau ceftriaxon

Traumatism cranio-cerebral, stări după intervenţii neurochirurgicale Oxacilină+ceftazidim, vancomicină+ceftazidim

Şuntare cerebro-spinală Oxacilină+ceftazidim, vancomicină+ceftazidim

BACTERIAL MENINGITIS AND FOCAL CNS

INFECTIONSa

INDICATION ANTIBIOTIC

Preterm infants to infants < 1 month Infants 1-3 months Ampicillin + cefotaxime Ampicillin + cefotaxime or ceftriaxone

Immunocompetent children >3 months and adults <55 years Cefotaxime or ceftriaxone + vancomycin

Adults >55 years and adults of any age with alcoholism or other debilitating illnesses Ampicillin + cefotaxime or ceftriaxone + vancomycin

Hospital-acquired meningitis, posttraumatic or postneurosurgery meningitis, neutropenic patients, or patients with impaired cell-mediated immunity Ampicillin + ceftazidime + vancomycin

antiDiotics are aaministerea intravenousiy; aoses inaicatea assume normai renal ana hepatic lunction.

EMPIRICAL THERAPY FOR TUBERCULOUS MENINGITIS

Drug Children Dosage Adults

Isoniazid (INH) 10 mg/kg/d once daily 300 mg/d

Pyridoxine 50 mg/d

Rifampin 10 mg/kg/d 600 mg/d

Pyrazinamide 30 mg/kg/d 30 mg/kg/d

Ethambutol* 15 to 25 mg/kg/d 15 to 25 mg/kg/d

Streptomycint 20 to 40 mg/kg/d

Dexamethasonef 0.15 mg/kg every 6 hr 0.15 mg/kg every 6 hr

Prednisone§ 1 mg/kg/d 1 mg/kg/d

*When antimicrohial resistance is suspected.

fThe American Academy of Pediatrics recommends a combination of INH, rifampin, pyrazinamide, and streptomycin for tuberculous meningitis in children.

f For altered consciousness, papilledema, focal neurological signs, impending herniation, spinal block, hydrocephalus.

§For intractable headache, papilledema with otherwise normal neurological examination

BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI

NERVOS

PRINCIPALELE ANTIBIOTICE ŞI CHIMIOTERAPICE AFLATE ÎN UZ

• Antibiotice betalactamice (peniciline, cefalosporine, carbapeneme, monobactame)

• Aminoglicozide (streptomicina, neomicina, gentamicina, kanamicina) •

• Macrolide (eritromicina, spiramicina, oleandomicina)

• Peptolide •Polipeptide • Antibiotice cu structuri variate (lincomicina, clindamicina, vancomicina) • Rfampicine

• Cloramfenicoli •Tetracicline •Nitrofurani •Sulfamide

• Cotrimoxazol •Sulfone •Chinolone •Antituberculoase

•Antifungice • Antivirale

• Active pe anaerobi (metronidazol)

BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI NERVOS

CLASIFICAREA PRINCIPALELOR CEFALOSPORINE

ÎN “generaţii”

Generaţia I. a) De uz parenteral: Cefalotina (Keflin), Cefaloridina (Ceporin), Cefazolina (Kefzol), Cefacetril, Cefapirina, Cefradina (Sefril), Cefazedona (Refosporin) b) De uz oral: Cefalexina, Cefaloglicina, Cefadroxil, Cefradina (şi parenteral), Cefroxadina, Cefaclor, Cefatrizina Generaţia a II-a a) Cefamandola (Kefadol, Mandol), Cefuroxima (Zinacef), Cefoxitina (Mefoxin), Cefotiam (Halospor), Cefotetan, Cefonicid (Monocid), Cefuroxim-axetil (Ceftin) b) Cefuroxima (zinnat) Generaţia a IlI-a Cefotaxima (Claforan), Moxalactam sau latamoxef (Lamoxactam), Cefoperazona (Cefobid), Ceftazidima (Fortum, Fortaz), Ceftriaxona (Rocephine), Ceftizoxima (Cefizox), Cefsulodina (Monaspor), Cefmenoxima Generaţia a IV-a

Cefepima

DOZELE ANTIBIOTICILOR RECOMANDATE ÎN TRATAMENTUL INFECŢIILOR SNC LA

MATURI

tţw MEDICAMENTUL Doza cotidiană i/v Intervalul dintre administrări, ore

Aztreonam 6-8 g 6-8

Amicacina 15-20 mg/kcorp 12

Ampicilina 12 g 4

Benzilpenicilina 18-24 mln UA 4

Vancomicina 2 g 6-12

Gentamicina 5 mg/kcorp 8

Co-trimoxazol 10-20 mg/kcorp 6-12

Meropenem 4 g 6

Metronidazol 1,5-2 g 8

Oxacilina 9-12 g 4

Rifampicina 600 mg 24

Tobramicina 5 mg/kcorp 8

Cloramfenicol 4 g 6

Cefotaxim 12 g 6

Ceftazidim 6 g 8

Ceftriaxon 4 g 12-24

Ciprofloxacin 1,2 g 12

• Meningococcal Meningitis: Head CT shows small intracerebral hemorrhage foci (vertical closed arrow). Basal ganglia can also not be visualized because of diffuse edema (oblique closed arrow)and black arrow head on the left shows soft tissue edema.

THE END

QUESTIONS ?

Neurologie

10 NEUROINFECȚIILE

Anul 4

TOȚI ANII