TUMORI CEREBRALE INFRATENTORIALE. SEMNE GENRALE ȘI FOCALE, PARTICULARITĂȚI CLINICE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT

TOATE PRELEGERILE
EXAMEN
ORAR PRELEGERI
PLAN SEMINARE
FIȘĂ DE OBSERVAȚIE
DEXTERITĂȚI MANUALE
RECOMANDĂRI METODICE




Neurinomul de acustic Este o tumoră benignă care se dezvoltă în unghiul pontocerebelos şi are ca punct de pornire nervul vestibular. Evoluţia este foarte lentă şi în funcţie de tabloul clinic se descriu 5 faze: 1. Faza otologică caracterizată prin pierderea progresivă unilaterală a acuităţii auditive. Audiograma relevă afectarea preponderentă a sunetelor cu frecvenţă ridicată. Radiografia în poziţie Stenwers poate evidenţia dilatarea porului acustic. Adesea poate să apară un tinnitus unilateral. 2. Faza oto-neurologică este caracterizată prin prezenţa unui sindrom vestibular de tip central, dizarmonic. Nistagmusul este de tip central, disjunctiv. Proba Romberg este pozitivă. 3. Faza neurologică, caracterizată prin: - afectare trigeminală care se poate manifesta de la parestezii faciale până la nevralgie trigeminală. Reflexul cornean este diminuat sau abolit. Afectarea trigemenului motor se manifestă prin hipotrofia muşchilor maseteri şi temporali, cu devierea mandibulei de partea bolnavă. - pareză facială de tip periferic afectare a nervului oculomotor extern cu diplopie,  afectare a nucleului ambiguu cu pareză de nerv glosofaringian, vag şi spinal (tulburări de deglutiţie şi fonaţie) - semne cerebeloase cu dismetrie la probele indice-nas şi călcâi-genunchi, mers ataxic, hipotonie musculară, - semne piramidale cu ROT vii şi Babinski prezent uni- sau bilateral. 4. Faza de hipertensiune intracraniană canstă în apariţia, pe lângă semnele descrise mai sus, a unor simptome caracteristice: cefalee, vărsături, stază papilară, tulburări psihice, 5. Faza terminală, de compresiune a trunchiului cerebral relevă tulburări de statică şi mers (astazie şi ataxie), hemi- sau tetrapareză, tulburări de deglutiţie şi fonaţie, rigiditate a cefei, crize tonice cerebeloase, tulburări ale respiraţiei şi ale ritmului cardiac. Diagnostic:  - audiograma - examenul LCR relevă creşterea proteinorahiei. Nu se efectuează în caz de sindrom de HIC
95

- examenul fundului de ochi poate evidenţia edem papilar - radiografia craniană în poziţia Stenwers relevă o dilatare a meatului (porului) acustic intern - CT cranian relevă formaţiunile tumorale cu diametrul de peste 2 cm localizate în unghiul pontocerebelos. Tumorile au adesea aceeaşi intensitate cu ţesutul cerebral înconjurător. Ventriculul IV este adesea dislocat sau comprimat. Utilizarea ferestrei de os evidenţiază dilatarea porului acustic intern. Cele mai multe neurinoame se pot evidenţia doar după administrarea substanţei de contrast ca zone rotunde, bine delimitate, omogene, localizate la nivelul feţei posterioare a osului temporal. În neurofibromatoză (boala Recklinghausen) sunt frecvent prezente bilateral. Tratament: este neurochirurgical şi constă în ablaţia tumorii de preferinţă cu ajutorul unui microscop chirurgical.

Tumori medulare Din punct de vedere clinic duc la apariţia unui sindrom de compresiune radiculo-medulară caracterizat prin: A. Sindromul de compresiune radiculară - afectarea rădăcinii posterioare duce la apariţia unor dureri cu caracter nevralgic (cervicobrahiale, intercostale, sciatice). Durerile sunt adesea exacerbate în decubit dorsal, la tuse, strănut, defecaţie, - afectarea rădăcinilor anterioare duce la apariţia de crampe musculare, fasciculaţii, pareză, hipotrofie, abolire sau inversare de reflexe osteotendinoase. B. Sindromul de compresiune medulară se manifestă prin: a. sindrom piramidal uni- sau bilateral cu reflexe osteotendinoase vii, abolirea reflexelor cutanate abdominale şi semnul Babinski prezent uni- sau bilateral. Ulterior se instituie un deficit motor de tip paraparetic (dacă localizarea procesului patologic este toraco-lombară) sau tetraparetic (dacă localizarea acestuia este cervicală), b. tulburări de sensibilitate ce pot fi: - subiective: parestezii şi/sau dureri cu caracter surd. Poate fi prezent semnul Lhermitte. Uneori pot avea caracterul unei dureri pseudosciatice, - obiectiv apare de obicei o hipoestezie cu nivel care afectează atât sensibilitatea superficială cât şi pe cea profundă. Determinarea nivelului superior al nivelului de sensibilitate are un mare rol în localizarea procesului patologic. c. tulburările sfincteriene sub formă de retenţie de urină, mai rar incontinenţă, constipaţie, tulburări de dinamică sexuală. Diagnostic: - puncţia lombară relevă un LCR clar sau xantocrom, cu creşterea albuminorahiei şi disociaţie albuminocitologică, - radiografia simplă a coloanei vertebrale poate releva mărimea găurilor de conjugare, mărirea distanţei interpediculare sau erodarea feţei posterioare a corpilor vertebrali, - mielografia cu substanţe de contrast (Ultravist, Omnipaque) relevă stenoză sau stop complet la migrarea substanţei prin canalul vertebral, - RM de coloană vertebrală constituie metoda de elecţie în punerea diagnosticului, ea relevând localizarea şi dimensiunile procesului tumoral, gradul de afectare al ţesuturilor din jur. Tratament: este neurochirurgical şi constă în ablaţia tumorii, urmată eventual se radio- şi chimioterapie.