CEREBELUL: ANATOMIE, FIZIOLOGIE. SEMIOLOGIA AFECTĂRII CEREBELULUI: ATAXIE, DISMETRIE, ASINERGIE, ADIADOHOKINEZIE, TREMOR INTENȚIONAT, TULBURĂRI DE LIMBAJ ȘI SCRIS. METODICA EXAMENULUI CLINIC

TOATE PRELEGERILE
EXAMEN
ORAR PRELEGERI
PLAN SEMINARE
FIȘĂ DE OBSERVAȚIE
DEXTERITĂȚI MANUALE
RECOMANDĂRI METODICE




Anatomie Localizat în fosa posterioară. Pe fața inferioare are 3 perechi de pedunculi: superiori, mijlocii și inferiori. Aceștia asigură legătura cu structurile albe și cenușii ale mezencefalului, punții și bulbului rahidian. Macroscopic aspect de fluture, având partea medială vermisul, și 2 părți laterale emisferele cerebelului. În componența cerebelului este substanță albă și cenușie. Substanța albă se aseamnănă cu coroana unui arbore. Substanța cenușie la suprafață formează cortexul, iar în profunzime 4 perechi de nuclei. În structura vermisului sunt 2 nuclei fastigiali, iar în componența emisferelor – nucleii globusus, embolifom, dințat.
20

Citoarhitectonic, deosebim: strat molecular, stratul celulelor Purkinje, stratul granul, centrul medular. Celule Purkinje primesc excitații din stratul granular și molecular. Axonul celulei Purkinje se îndreaptă spre interiorul cerebelului, făcând legături cu celulele nucleilor: dințat, emboliform, globosus, fastigii. Fibrele eferente pornesc pe calea pedunculului cerebelos superior spre mezencefal.

Conexiunile cerebelului Prin pedunculi superior, mijlocii și interior cerebelul asigură legătura cu structurile trunchiului cerebral, sistem extrapiramidal, cortex cerebral și măduva spinării. Pedunculii cerebeloși superior au în componența lor fibrele provenite din nucleii proprii (dințat), ce se îndreaptă spre nucleul roșu de partea opusă, formând încrucișarea lui Werneking. Prin reîncrucișarea fasciculului rubro-spinal (Forell) se realizează legătura cerebelului cu MS. Pedunculul cerebelos mijlociu realizează conexiunile ponto-cerebeloase, care preiau informația sosită prin fibre cortico-pontine. Pedunculul cerebelos inferior este străbătut de fibre, de aduc informații senzitive prin tractul spino-cerebelos dorsal (Flechsig), fibrele Goll și Burdach. Asigură legătura cu  formațiune olivei inferioare și substanța reticulată bulbară. Cortexul vermisului are legături cu musculatura axială. Emisferele cerebelului cu musculatura membrelor.

Fiziologie Rolul cerebelului este de a menține tonusul muscular, coordonarea mișcărilor pentru stațiune și mers, executarea fină superioară a mișcărilor. Fiecare act motor voluntar participă grupele de mușchi: agoniști, antagoniști, sinergiști.

Semiologia afectării cerebelului Ataxia – tulburarea coordonării mișcărilor voluntare din cauza lezării unor căi nervoase și centri nervoși Asinergia – tulburarea proceselor de coordonare a mișcărilor care stau la baza actelor complexe de mișcare (incapacitatea de a îndeplini simultan diferite mișcări elementare) Adiadohokinezia – incapacitatea de a efectua mişcări rapide in grupurilede muşchi antagonişti (mişcări de pronaţie , supinaţie ale mâinilor) Tremor intenționat – manifestat în timpul mișcărilor voluntare și este evident mai ales spre sfârșitul unei mișcări (exemplu: punerea ochelarilor la ochi) Tulburări de limbaj și scris – tulburărilor de limbaj cuprinde comunicarea verbală cât şi cea nonverbală, adică toate deficienţele de înţelegere şi exprimare orală, de scriere şi citire, de mimică şi gestică. Prin tulburările limbajului înţelegem toate abaterile de la limbajul normal. Tulburările de limbaj pot apărea atât pe fondul intelectului normal, cât şi la deficienţii mintal sau senzorial, cu deosebirea că la cei din urmă ele sunt mai frecvente şi mai profunde. Exemple: dislalie, rinolalie, disartrie, bâlbâială, logonevroza, tahi/bradilalie, afonie, disfonie, alexie, dislexie, alalie, afazie, mutism, dislogie etc.