PUNTEA LUI VAROLIO, NERVII CRANIENI V, VI, VII, VIII: PARTICULARITĂȚILE ANATOMO-FIZIOLOGICE, SEMNELE DE AFECTARE

TOATE PRELEGERILE
EXAMEN
ORAR PRELEGERI
PLAN SEMINARE
FIȘĂ DE OBSERVAȚIE
DEXTERITĂȚI MANUALE
RECOMANDĂRI METODICE




Puntea lui Varolio Este o parte componentă a trunchiului cerebral, alături de bulbul rahidian și mezencefal. Aspect cuboid, are fața anterioară, posterioară și două fețe laterale, două margini (inferioară și superioară). În interior să găsește substanța cenușie, iar la exterior substanța albă. În punte își au originea nervii perechea a V-a (trigemen motor și senzitiv), perechea a VI-a (oculomotor), perechea a VII-a (nervi micști, faciali), perechea a VIII-a (vestibulocohleari). Funcțiile punții sunt de: integrare reflexă (reflex lacrimal, salivar, masticator, cornean, secretor – sudoripar, sabacee, contracția mușchilor feței, mimica expresivă, tonus muscular), de conducere (informații din mediul extern și intern către cortex). 



24

Nervul trigemen V Asigură partea senzitivă somatică a feței și cavității bucale, fibre motorii pentru mușchii masticatori, multe fibre vegetative. Componenta senzitivă este formată din 3 neuroni. Primul neuron se află în ganglionul semilunar (Gasser), în foseta Meckel de pe temporal. Dendritele se îndreaptă spre tegumentele feței, mucoasei cavității bucale, conjunctiva și corneea, meningele. Axonii pătrund în protuberanță și se termină în nucleul tractului spinal, fiind al doilea neuron. Aici există somatotopie (zonele Zelder). Axonii neuronului doi, trec pe partea opusă, în componența lemnisculului medial se îndreaptă spre talamus optic, fiind corpul celular al neuronului trei, axonii căruia se îndreaptă spre cortex, terminându-se în partea inferioară a circumvoluțiunii postcentrale. Nervul trigemen are 3 ramuri: - oftalmică: sensibilitatea frunții, palpebra superioară, unghi intern ochi, mucoasa superioară cavității nazale, meninge, os frontal și periost. - maxilară: regiunile temporală și zigomatică, mucoasa cavității sfenoidului, nasului, faringelui, văl palatin, amigdale, buza superioară, dinții superiori. - mandibulară: ramură mixtă, se formează din fibre senzitive și motorii. Inervează partea inferioară a feței, bărbia, buza inferioară, urechea externă, mucoasa fundului gurii, limbii, dinții inferiori, mușchii masticatori (maseter, temporal, pterigoid, mielohioid).

Semne de lezare Dereglări segmentare ale sensibilității. Dacă suferă ramura oftalmică, se pierd reflexele cornean și supraorbicular. Dacă suferă ramura mandibulară, dispare reflexul mandibular. Dacă suferă ganglionul semilunar, suferă toate ramurile. Lezarea fibrelor motorii duce la pareză, paralizie de tip periferic a mușchilor masticatori. Apare hipotrofie, mandibula se deplasează în direcția mușchilor lezați. La excitarea neuronilor motori, apare o încordare tonică pronunțată a mușchilor masticatori (trismus). Leziunea unilaterală a căilor corticonucleare nu provoacă manifestări clinice, căci nucleii motorii ai trigemenului au legătură bilaterală cu cortexul.

Nervul abducens VI Inervează mușchiul drept extern, responsabil pentru mișcarea de abducție a g.o. Este format din 2 neuroni. Neuronul central se află în partea inferioară a circumvoluțiunii precentrale, axonii trec în calea corticonucleară, ajungând spre nucleul nervului abducens, care se află în puntea Varolio, constituind neuronul periferic. Fibrele trec prin fanta sfenoidală, pătrund în orbită și inervează mușchiul drept extern.

Semne de lezare Se include în aranoidită, tumori, intoxicații, traumatisme Strabism convergent Diplopie pe orizontală Sindrom altern Foville (simptome de afectare a nervului abducens cu paralizie facială periferică omolaterală și o hemiplegie centrală din partea opusă focarului).


25

Nervul facial VII Inervează mușchii mimici ai feței, pavilionului urechii, craniului. Este format din 2 neuroni. Neuronul central se află în partea inferioară a circumvoluțiunii precentrale, axonii fiind în calea cortico-nucleară, se îndreaptă spre protuberanță, se termină în nucleii nervilor faciali. Corpii celulari motorii periferici formează nucleii nervilor faciali situați în partea inferioară a protuberanței. Axonii formează o rădăcină comună, ce iese din protuberanță la nivelul unghiului ponto-cerebelos împreună cu nervul vestibulo-cohlear, nervul intermediar, scăriței și marele nerv pietros superficial. Acești nervi intră în conductul auditiv intern, traversează canalul Fallope și părăsesc craniul prin gaura stilomastoidiană. La nivelul lojei parotidiene facialul formează așanumita pes anserinus major (laba de gâscă), care mai departe asigură inervația mușchilor mimici expresivi.  În canalul Fallope (canalul nervului facial) se desprind nervii: - pietros superficial mare: se termină în glanda lacrimală și săculețul lacrima. În caz de lezare apare xeroftalmie (uscarea conjunctivei și corneei), iar dacă este excitare atunci apare sindromul lacrimilor de crocodil (lacrimare abundentă). - mușchiului scăriței: asigură condițiile optime auditive. În lezare apare paralizie, care generează hiperacuzie (recepție violentă a sunetelor). - coarda timpanului: asigură recepția gustativă de pe suprafața celor 2/3 anterioare a limbii, conține fibre secretoare salivare.

Semne de lezare Prozoplegie – paralizia mușchilor mimici. Asimetria feței, jumătatea feței din partea nervului afectat devine amimică. Pliurile hemifrunții și plicele nazo-labiale sunt șterse. Lagoftalmie – ochiul nu poate fi închis complet. Unghiul gurii pe partea bolnavă se plasează mai jos în raport cu partea sănătoasă. Charles Bell – rugându-l pe bolnav să închidă ochii, din partea bolnavă g.o. este supus devierii fiziologice: în sus și în afară. Sindrom Millard-Gubler – manifestări piramidale, atunci când fibrele radiculare se includ în procesul de leziune nucleară la nivelul protuberanței, cu apariția paraliziei mușchilor mimici expresivi. Sindrom Foville – afectare asociată și motilității oculare, provocând strabism convergent, paralizia văzului în direcția focarului de afectare. În caz de lezare a căii corticonucleare, paralizia mușchilor mimici din partea opusă focarului ține doar de grupul lor inferior. Din această parte se instalează și hemiplegia sau hemipareza. Acest lucru se explică prin faptul că nucleul motor al nervului facial face legătură bilaterală cu cortexul doar pentru porțiunile lui superioare, cele inferioare având legătură doar cu cea contralaterală.

Nervul acustico-vestibular VIII Este format din 2 rădăcini: acustică (inferioară) și vestibulară (superioară). Partea acustică (cohleară) este exclusiv senzorială, auditivă. Începe de la ganglionul spiral Corti, din urechea internă. Dendritele se leagă cu celulele senzoriale ale organului Corti din melc. Axonii pătrund în conductul auditiv intern împreună cu partea vestibulară. Ieșind, nervul se îndreaptă spre unghiul ponto-cerebelos, intră în calota ponto-bulbară, se termină în nucleii ventral și dorsal ai nervului acustic. Axonii nucleului ventral se finisează în oliva superioară și corpul trapezoid, de la
26

aceștia pleacă axoni în corpii geniculați laterali și tuberculii cvadrigemeni inferiori. Axonii nucleului dorsal se finisează în tuberculii cvadrigemeni inferiori ai mezencefalului, iar o parte se proiectează pe cortex în partea medie circumvoluțiunii temporale superioare.

Partea vestibulară: corpul celular al primului neuron se află în ganglionul Scarpa, din conductul auditiv intern. Dendritele pleacă în labirintul membranos. Axonii părăsesc osul temporal prin conductul auditiv intern, se îndreaptă spre unghiul ponto-cerebelos, se termină în 4 nuclei (lateral, medial, superior și inferior), situați în trunchiul cerebral.

Semne de lezare Partea acustică Dereglarea unilaterală auditivă (diminuare sau surditate): în lezarea sistemului auditiv de recepție, a părții cohleare și nucleilor Semne de excitare (zgomote, foșnete) Halucinații auditive în excitarea cortexului (tumori)

Partea vestibulară Vertij, nistagmus, dereglări de echilibru și coordonare a mișcărilor Bolnavul are senzații de prăbușire sau de mișcare a obiectelor din jur Mers titubant